Moldova faţă în faţă cu „Referendumul responsabilităţii” propus de PAD

Ar putea prinde contur propunerea liderului Partidului Acţiunea Democrată (PAD), Mihai Godea, de modificare a Constituţiei, astfel încât preşedintele să fie ales de către popor, iar alegerile parlamentare să aibă loc după un sistem electoral mixt? Despre posibilitatea organizării unui referendum constituţional în septembrie, chiar dacă ar fi să se suprapună cu alegerile anticipate, am discutat cu lideri politici şi analişti de la Chişinău.

Dacă liderii politici au ocolit să ne spună încotro se îndreaptă R. Moldova, analiştii au păreri diferite faţă de modificarea sistemului electoral.

Amintim că la 21 ianuarie, fiind convins că referendumul anunţat pentru sfârşitul lunii aprilie nu va avea loc, preşedintele PAD, Mihai Godea, a propus organizarea unui referendum în toamna acestui an, cu scopul de le permite alegătorilor să-şi aleagă preşedintele prin vot direct, să reducă numărul de deputaţi, de la 101 la 71, din care o parte să fie aleşi pe liste de partid în circumscripţie electorală naţională, iar o parte – în circumscripţii uninominale. Pentru a organiza un referendum, Partidul Acţiunea Democrată are nevoie de semnătura a 200 de mii de cetăţeni.

Arcadie Barbăroşie,
director executiv IPP, analist politic

Important este să separăm alegerea preşedintelui de reforma constituţională. Cum spunea dl Nantoi, care este paraşutist în timpul liber, atunci când sari cu paraşuta din avion, nu mai e cale de întoarcere – ori deschizi paraşuta şi aterizezi, ori ajungi la Cimitirul „Doina”… Lansând, la 20 octombrie 2010, procesul de alegere a preşedintelui, Parlamentul a sărit din avion. Acum, sunt doar două soluţii – ori alege preşedintele, ori vor avea loc alegeri anticipate. Alte soluţii nu există, toate încercările de modificare a Constituţiei nu sunt valide. Bunul-simţ spune că, dacă ai sărit din avion, trebuie să şi aterizezi. Propunerea cu care a venit Mihai Godea planează de mai mult timp în aer. S-ar putea reveni cu ideea unui referendum în septembrie 2012, când expiră cei doi ani de la referendumul din 2010. Referendumul ar putea avea loc concomitent cu alegerile anticipate, însă trebuie de văzut în ce condiţii Constituţia permite acest lucru. Eu aş vota pentru o reformă a sistemului electoral. Din cauza actualului sistem, partidele s-au transformat în SRL-uri, conduse de doi-trei oameni de afaceri, eventual şi un politician care îşi promovează interesele de afaceri. În cazul votului uninominal, deputaţii vor depinde într-o măsură mult mai mare de vocea alegătorilor. Aceste modificări ar avantaja partidele care au rădăcini în societate, care nu sunt SRL-uri care, cu mulţi bani, pot cumpăra timpi la televiziuni şi pancarte. Nu ştiu dacă vreun partid din Alianţă ar avea de câştigat de pe urma acestor modificări, dar, să câştige cei care se vor adapta mai rapid la rigorile unui nou sistem.

Alianţa are acum o singură grijă – cum să iasă basma curată şi, mai ales, cum să-şi îmbunătăţească imaginea. PCRM a primit un cadou nesperat, adus pe tavă, din partea Alianţei. Dacă vrea să rămână la guvernare, AIE trebuie de urgenţă să iasă şi să spună că, în urma consultărilor cu societatea civilă, a ajuns la concluzia că reforma constituţională este necesară, însă ea presupune o mai mare pregătire în prealabil. Că vor organiza un referendum mai târziu, acum însă vor începe negocierile cu „grupul Dodon” şi Mihai Godea pentru a stabiliza situaţia.

Sergiu Sârbu,
jurist şi deputat PCRM

În afară de respectarea restricţiei de a organiza un referendum o dată la doi ani, mai există încă foarte multe restricţii constituţionale. Am dat zece argumente, pe care absolut nimeni nu a putut să le combată, împotriva unui referendum constituţional, reieşind din Constituţie, jurisprudenţa naţională şi recomandările Comisiei de la Veneţia. Indiferent ce va spune Curtea Constituţională, care este supusă politic totalmente, noi suntem împotriva modificării Constituţiei prin referendum. Cât despre alegerea preşedintelui de către popor, asta deja e o altă întrebare. Atât timp cât Constituţia nu permite acest lucru, noi nici nu examinăm astfel de posibilităţi.

Igor Boţan,
director ADEPT, analist politic

Liderii AIE singuri nu ştiu ce fac, cum fac, promit una, renunţă, propun altceva… Nu m-aş hazarda să prezic ce vor face ei la toamnă – ei nu ştiu ce vor face săptămâna viitoare. Ei privesc referendumul ca un instrument de depăşire a situaţiei legate de alegerea şefului statului. Dacă se va alege preşedintele, nu vor mai fi interesaţi de referendum. Cum spunea şi dl Ghimpu, dacă au loc alegeri anticipate, comuniştii ar putea reveni la putere. Care ar mai fi atunci rostul să modifice Constituţia? Nu cred că AIE rezistă până la toamnă. Protestele care au demarat au scopul de accentua zilnic că această putere nu este legitimă.

Eu sunt pentru o republică parlamentară, pe când cetăţenii cred că ar vrea să-şi aleagă preşedintele prin vot direct. Problema e că opoziţia nu va permite acest lucru, iar ratingul opoziţiei este mai înalt. În RM, cetăţeanul care e ales preşedinte devine automat o figură extrem de influentă, în jurul căreia se construieşte ceea ce ne-am obişnuit să numim putere verticală. Nici în alegeri uninominale politicienii nu sunt interesaţi, şi atunci nu vor organiza un astfel de referendum. Ar însemna ca liderii de partid să piardă pârghiile de influenţă asupra deputaţilor. Cetăţenii cu certitudine ar avea de câştigat, însă, ori de câte ori au fost purtate discuţii pe acest subiect, liderii partidelor au fost împotrivă, şi e clar de ce.

Dumitru Diacov,
preşedintele de onoare al PD

Cred că, înainte de toate, trebuie să fie ales preşedintele pentru ca apoi, cu acordul lui, să fie organizat un referendum privind modificarea Constituţiei. Noi vrem să avem un sistem funcţional, nu să ajungem la sistemele prezidenţiale din URSS. De aceea, ideea de alegere directă de către cetăţeni a preşedintelui mi se pare o invenţie populistă, la fel ca şi propunerea de a micşora numărul de deputaţi. Estonia are o populaţie de 1,9 milioane de oameni, totuşi, Legislativul ei are 101 membri. Deputaţii ar putea fi aleşi pe liste de partid şi circumscripţii, aşa cum e, de exemplu, în România în momentul de faţă. Cu toate acestea, sunt convins că în Parlament trebuie să existe răspundere politică pe care şi-o asumă partidul.

Viorel Cibotaru,
analist politic

Sunt categoric împotriva organizării unui sau altui referendum pentru revizuirea parţială a Constituţiei. Pledez pentru alte procese participative, cum ar fi adunarea constituantă sau activitate parlamentară bazată pe conlucrarea cu întreaga societate, sub formă de comisii şi seminarii. Sunt absolut convins că proiectul Constituţiei din 1994 este rezultatul unui consens de bază care e valabil până în ziua de astăzi. Faptul că oamenii doresc să-şi aleagă direct preşedintele e o realitate. Cât de multe împuterniciri trebuie să aibă preşedintele ales direct, e altă întrebare, la care ar trebui să răspundă legiuitorii. Eu aş susţine cu fermitate alegerea deputaţilor în mod uninominal pe circumscripţii, pentru că la noi s-a mers de la o extremă la alta: de la majoritate pură la proporţionalitate pură. În ambele cazuri am eşuat. O cale ar fi testarea – nu trecerea, ci testarea – sistemului mixt. Pot fi introduse legi cu caracter tranzitoriu. Or, la noi partidele s-au transformat în nişte detaşamente de zombaţi, iar fotoliile de deputat se vând şi se cumpără.

Oazu Nantoi,
director de programe IPP, analist politic

Sunt dispus să cred că Alianţa, de facto, a renunţat la ideea referendumului. Dar, renunţând, AIE ar trebuit să iasă cu o variantă de alternativă, şi care ar putea fi doar revenirea la procedura de alegere a şefului statului. Prin urmare, propun să uităm de referendum. Eu vreau ca societatea civilă să ajute Alianţa să revină la procedura de alegere a şefului statului, dar de data aceasta într-o manieră mai responsabilă şi mai deschisă. Al doilea moment ţine de faptul că, în cadrul juridic din RM sunt foarte multe probleme. Dacă vom depăşi faza cu alegerea preşedintelui, noul şef al statutului va trebui să monitorizeze procesul de discutare cu societatea civilă şi de consultare cu experţi internaţionali, în scopul identificării modelului optim de guvernare pentru RM. Să ne gândim care este acest model optim pentru RM, apoi, dacă se ajunge la un consens, pas cu pas, să purcedem pe calea modificării Constituţiei în Parlament, într-un mod controlat de societate. Înţeleg că sună naiv şi, la prima vedere, irealizabil, căci suntem ostaticii acestui război stupid intern, când unii se declară comunişti nefiind comunişti, alţii anticomunişti, deşi, nu ştiu ce ar fi fost dacă nu ar fi existat comuniştii…

În ceea ce priveşte sistemul electoral, societatea, guvernarea şi opoziţia trebuie să revină la faptul că noi nu avem autonomie locală, că sistemul nostru electoral a fost stabilit în 1993, iar de atunci multă apă s-a scurs nu numai pe Nistru, ci şi pe Bâc, deci, să ne gândim în ce măsură aceste sistem electoral contribuie la consolidarea democraţiei. Se cere o analiză a sistemului electoral. Aceste probleme nu pot fi folosite în calitate de bâtă în reglările de conturi interne între guvernare şi opoziţie.

Precizăm că şi liderii AIE sunt sceptici în ceea ce priveşte organizarea unui referendum în luna aprilie, deşi nici nu sunt convinşi că vor reuşi să aleagă preşedintele în Parlament. Şi mai mult ei se tem de revenirea PCRM la putere… „Cunoaştem cu toţii că oamenii doresc să-şi aleagă preşedintele prin vot direct, nu în Parlament. (…) Când spun că, deocamdată, nu avem alte opţiuni, am în vedere că, totuşi, până la demararea referendumului, ar trebui să continuăm să discutăm cu partidele parlamentare”, a declarat premierul Vlad Filat, liderul PLDM. Şi şeful PL, Mihai Ghimpu, a recunoscut că „referendumul nu prea merge”. „Cineva împinge lucrurile astfel ca referendumul să nu aibă loc. Eu nu am încredere că Dodon va vota, dar, dacă asta nu se întâmplă, înseamnă alegeri anticipate. Iar dacă vin alegerile… ştiţi cine vine la guvernare”, a spus Ghimpu.

Anastasia Paraschiv