La 34 de ani de la proclamarea independenței, Republica Moldova se confruntă cu o realitate economică dură, care contrazice idealurile de libertate și progres ale momentului istoric. PIB-ul pe cap de locuitor în 2024 rămâne cu aproape 17% mai mic decât în 1990, semnalând stagnare și pierderea unor oportunități strategice. Chiar și deschiderea către Uniunea Europeană – prin Acordul de Liber Schimb Cuprinzător și Aprofundat, liberalizarea vizelor și obținerea statutului de candidat – a fost valorificată insuficient, iar impactul asupra nivelului de trai rămâne redus.
Migrația continuă accentuează problemele economice și demografice. Populația a scăzut la circa 2,4 milioane de locuitori, în special tineri și persoane active, care aleg să caute oportunități în străinătate. Această hemoragie de resurse umane afectează productivitatea, forța de muncă calificată și capacitatea statului de a susține proiecte de dezvoltare sustenabilă. În lipsa unei politici coerente de reintegrare și de stimulare a economiei locale, perspectivele rămân fragile.
Venitul mediu pe cap de locuitor se situează la doar 37,6% din nivelul Europei Centrale și al statelor baltice, ceea ce plasează Moldova în coada clasamentelor regionale și globale. Creșterile economice sunt modeste și nu reușesc să reducă decalajele față de vecini sau să ofere cetățenilor un nivel de trai comparabil cu standardele europene.
Factorii structurali limitează convergența reală cu regiunea. Deficiențele infrastructurii, lipsa investițiilor sustenabile și fragilitatea sistemului administrativ reduc capacitatea statului de a transforma liberalizarea pieței și accesul la fonduri externe în beneficii palpabile pentru populație. Fără reforme economice profunde și politici de atragere a capitalului uman și financiar, independența rămâne formală, iar dezvoltarea reală – iluzorie.
Experții avertizează că fără intervenții strategice imediate, Moldova riscă să rămână prinsă între libertatea formală și sărăcia persistentă. Consolidarea economiei, stimularea investițiilor și crearea de locuri de muncă atractive sunt esențiale pentru ca independența să devină un instrument al prosperității, nu doar un simbol istoric.
