Și asta pentru că singurul combatant pe frontul împotriva rusificării catodice, Consiliul de Coordonare al Audiovizualului, care încearcă, mai mult sau mai puțin timid, să stopeze această tendință, preferă să dea înapoi și, uneori, chiar să cedeze în fața obrăzniciei deținătorilor de licențe tv.
A trecut mai bine de un an de când CCA solicita televiziunilor din R. Moldova subtitrarea sau dublarea tuturor filmelor în limba română și prezentarea lor cu coloana sonoră originală. Rezultatul: aproape zero! În goană după audiență, este mult mai comod să speculezi reflexul pavlovian al telespectatorului local și să îi livrezi subproducții rusofone, gen Djamaika sau alte cretinisme, decât să dai plusvaloare spațiului de emisie prin producții de calitate. Și nu de bani sau de lipsa lor e vorba aici, ci de incompetența celor care ajung, idee nu am cum, manageri ai televiziunilor moldovenești. Și care, în impotența lor profesională, sunt convinși că singura lor datorie este continuarea procesului de tembelizare a publicului. Mostra cea mai recentă de tâmpenie împletită cu nesimțire, cu prezentatori îmbrăcați în uniforme militare sovietice la matinalul de weekend JTV, este doar un strop de jeg moral al așa-zișilor teleaști de Bâc. Ce urmează? O emisiune în direct cu furturi de ceasuri și violuri?
