Șomeri cu studii superioare – așa sunt numiți tinerii care au învățat una sau două specialități, dar nu reușesc să-și găsească un loc de muncă. După absolvirea facultății, deși n-au experiență de lucru, proaspeții absolvenți își doresc un salariu mare, mașină de serviciu și birou, arată un sondaj realizat de Magenta Consulting. Cu toate acestea, cercetările demonstrează că pentru lucrătorii necalificați există mai multe oferte de muncă decât pentru posesorii diplomelor de studii superioare. Specialiștii consideră că lipsește o legătură logică între planurile de admitere ale universităților și cererile reale de pe piața muncii. În consecință, salariile mici, sărăcia sau rata înaltă a șomajului îi determină pe tineri să plece în străinătate, iar instituțiile de învățământ superior continuă să pregătească juriști sau economiști, care nu-și găsesc locul pe piața muncii, deja suprasaturată.

Acum trei ani, chișinăuianul Andrei Ceban a absolvit Facultatea de Drept la o universitate privată din Capitală. Și-a făcut stagiul la un birou de avocați și ulterior a încercat să obțină licența, dar fără succes. Tânărul și-a căutat de lucru în sfera sa de activitate, dar ofertele erau puține și el nu se încadra în condițiile solicitate de angajatori. După ce, aproape doi ani, a schimbat mai multe servicii, în domenii diferite, a decis să plece peste hotare și acum nu mai vrea să revină acasă. „Cu salariul din R. Moldova nu poți să-ți permiți nimic. Angajatorii vor experiență, dar nu sunt dispuși să-ți ofere șansa de a o obține. În condițiile astea, cel mai bine e să-ți faci bagajul și să pleci”, susține dezamăgit tânărul, care e stabilit de aproape un an în Italia.

Cei mai descurajați sunt tinerii de la sate și tinerele femei

În situația lui Andrei nimeresc și alți tineri specialiști abia ieșiți de pe băncile universității. Şomajul, în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani, este relativ mare, comparativ cu cel înregistrat la alte categorii sociale. Astfel, tinerii constituie 40 la sută din numărul total al șomerilor moldoveni. Printre aceştia, nouă din zece au vârsta cuprinsă între 20-29 de ani, trei din cinci sunt bărbați, iar șapte din zece provin din mediul rural. Această situaţie este prezentată în Analiza Situației Demografice în R. Moldova, elaborată recent de Centrul de Cercetări Demografice (CCD). Autorii cercetării confirmă că cei mai descurajați sunt tinerii de la sate și tinerele femei, jumătate dintre care nu reuşesc să-și găsească un serviciu.

Statistica oficială arată că pe piața muncii există mai multe joburi pentru muncitorii necalificați, ceea ce s-ar părea că vine în discordanță cu alegerea viitoarei profesii de către tineri. „De obicei, planurile de admitere a universităților nu sunt corelate cu cererile reale de pe piața muncii, drept urmare, se formează un exces de absolvenți la anumite specialități și un deficit la altele. Tinerii se orientează după rangul prestigiului profesiei, preferând mai degrabă să devină juriști și economiști, decât să aleagă o profesie mai puțin prestigioasă”, se arată în analiza CCD.

„Avem un conflict al generațiilor”

Potrivit demografului Valeriu Sainsus, principalul argument al vulnerabilităţii tinerilor pe piaţa muncii este lipsa de experiență, pe care angajatorii o cer. Specialistul susține că instituțiile superioare de învățământ, în special cele de stat, au activat peste 26 de ani fără să țină cont de necesitățile potențialilor angajatori. „Acesta este specificul unei economii de piață sălbatice. Calitatea pregătirii specialiștilor a suferit foarte mut, iar acum este sub orice critică. În universități, studenții învață de toate, dar nimic profund. Cei care absolvă o specialitate din sectorul bancar, spre exemplu, au probabilitatea de angajare în proporţie de unul la zece”, se arată convins demograful.

Sainsus consideră că în prezent există concurența între generații, îndeosebi, din cauza Legii cu privire la pensii, care le permite vârstnicilor să se rețină în câmpul muncii pentru o perioadă mai îndelungată și care astfel face dificilă angajarea tinerilor. „Proaspeții absolvenți sunt marginalizați de angajații maturi, care îi consideră neserioși. Avem un conflict al generațiilor, care generează plecarea celor mai buni tineri în străinătate, ceea ce este o pierdere enormă”, opinează Valeriu Sainsus.

Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în prezent, pentru persoanele cu nivel de instruire superior și mediu de specialitate sunt disponibile circa 2500 locuri de muncă, ceea ce constituie aproape 30 la sută din numărul total de locuri vacante. Pentru persoanele cu nivel de instruire secundar profesional, mediu-general și pentru muncitorii necalificați, piața muncii oferă peste 6000 de joburi, ceea ce constituie puțin peste 70%.

Sistemul de învățământ devine ineficient

Studiul „Tinerii pe piaţa muncii din R. Moldova: competenţe şi aspiraţii”, elaborat de Observatorul de competențe axat pe tineri, prevede că plecarea în masă a populației peste hotarele țării, în căutarea unui loc de muncă, este o consecință a disfuncționalității pieței interne a muncii, a deficienței locurilor de muncă și a veniturilor mici. Astfel, angajarea la un loc de muncă a absolvenților instituțiilor de învățământ este una dintre cele mai dificile probleme a acestora. Totodată, cercetarea arată că sistemul de învățământ se reproduce singur pe sine și devine ineficient.

Și Vasile Cantarji, sociolog în cadrul Centrului de Investigații Sociologice și Marketing CBS-AXA, consideră că există o mare discrepanță între pregătirea profesională a tinerilor specialiști și cerințele pieței. Potrivit lui, economia noastră subdezvoltată nu necesită atât de multă forță de muncă cu studii superioare, pe cât pregătesc universitățile în ultimii ani. „Tinerii nu sunt motivați să se angajeze pentru că sunt nedumeriți cum ar putea trăi cu un salariu atât de mic. Familiile tinere necesită venituri mai mari, datorită investițiilor necesare: nunți pompoase moldovenești, procurarea sau construcția locuinței, apoi nașterea și creșterea copiilor. Alternativa pentru ei este să plece peste hotare”, susține sociologul.

Cantarji se arată dezamăgit că, în ultimii peste 20 de ani, statul a preferat să paraziteze de pe urma remitențelor și nu a încercat să prevină efectele negative ale migrației.

Tinerii pot munci în schimbul ajutorului social pentru șomaj

Datele Biroului Național de Statistică arată că, în a doua parte a anului 2017, în R. Moldova existau 45 mii de șomeri. O bună parte dintre aceștia sunt înregistrați la Agenția Teritorială pentru Ocuparea Forței de Muncă și beneficiază de ajutor financiar pe o perioadă de șase luni.

În scurt timp, șomerii care primesc acest suport bănesc ar putea fi poftiți să muncească în folosul comunității, la cererea primarului localității. În caz de refuz, oamenii vor rămâne fără nici un ajutor. Excepție vor face doar șomerii care au grijă de persoane cu dizabilități sau de bătrâni. Un astfel de proiect a fost votat recent de Parlament, în prima lectură.

În afară de aceasta, autoritățile au anunțat că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă va fi reorganizată. Dacă, în prezent, în instituția respectivă lucrează 335 de persoane, peste 30 la sută dintre aceştia vor fi concediați. Concomitent, la nivel central, se propune crearea unei noi subdiviziuni – Observatorul Pieții Muncii, care se va ocupa de cercetarea și monitorizarea pieții muncii.

Din numărul total al bărbaților moldoveni plecați peste hotare, aproape două treimi sunt tineri. Femeile tinere, în acest caz, reprezintă circa 43 la sută.