Așadar, o grupare de opt „moldoveni stataliști” a încercat să-i oprească pe membrii Familiei Regale a României, Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu, să depună coroane de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare.
Fiind întrebat de ce au făcut asta, liderul grupării a adus un „argument” năucitor: „Ștefan cel Mare a prădat de trei ori Bucureștiul, el nu a drujît (nu a fost prieten) cu românii și nu-i aștepta ca pe niște oaspeți”…
Nu infantilismul acestui „argument” șochează și nici impertinența și cinismul, ci monstruozitatea morală a „argumentului”: ca să vezi, ei îl apără pe Ștefan cel Mare de …români, fiindcă el, cel mai mare domnitor român, …nu a „drujît” cu românii, nu pot drujî cu românii lui nici urmașii lui care „apără poruncile” lui Ștefan, precum apără și poruncile lui Lenin.
Unele reacții din presă și de pe rețelele de socializare au fost emoționale, „protestatarii” fiind declarați „bădărani”, „clovni fără creiere”, „animale”, „gorile roșii” ș.a., ele însă nu au exprimat exact esența evenimentului și fizionomia ideologică a celor care au venit să-l „apere” de români pe cel mai mare român care nu a „drujît” cu românii.
Cei care au mai avut iluzii privind natura moldovenismului sper că au înțeles ce mâncare de pește e aceasta: o doctrină naționalistă bolșevică de sorginte sovietică, imperialistă care e profund antimoldovenească (antiromânească) și e îndreptată împotriva independenței Moldovei, dar și a României, și servește drept ideologie a forțelor care luptă împotriva integrării europene a R. Moldova. Astfel, acest moldovenism este o ideologie antinațională și antistatală, care convine neoimperialismului rusesc și e profund ostilă orientării proeuropene a actualei guvernări.
Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: „noul val” de politicieni care a venit la putere în 2009 se circumscrie acestei politici neoimperiale a Rusiei, succesoare de drept a URSS, a acelei Rusii a lui Putin care pretinde că ar avea „dreptul istoric” să lumineze suveranitatea statelor care au făcut parte din URSS. Noii politicieni, fiind mai „pragmatici”, au renunțat la ițarii moldovenismului primitiv și au îmbrăcat fracul unui moldovenism cu papion european, care, prin esență, nu se deosebește prin nimic de primul. Că lucrurile stau anume așa ne-o demonstrează faptul că și sub actuala administrație „anticomunistă” și proeuropeană „moldoveniștii”, care aglutinează în rândul lor toate grupările antieuropene și antiromânești – de la inocente ONG-uri rusești la grupări șovine și profasciste – se simt în largul lor și beneficiază de sprijinul tacit și discret al actualei guvernări.
Astfel, nu-i de-a mirării faptul de ce nu a fost văzută prin preajmă poliția, acea poliție care i-a apărat cu atâta grijă părintească pe ultranaționalistul rus Rogozin și pe patriarhul Kiril care au venit să le spună românilor basarabeni că ei fac parte din „spațiul spiritual rusesc”. Aceste grupări antiromânești și antieuropene sunt o emanație a actualei guvernări care, ca și guvernarea comunistă, nu a ridicat un deget ca să pună capăt războiului informațional și ideologic care-l poartă Rusia împotriva R. Moldova care continuă să fie invadată de televiziunile rusești, agenți ruși și de o numeroasă și agresivă coloană a cincea a Moscovei…
„Protestatarii” nu erau niște „republicani”, „antimonarhiști” sau „stataliști” convinși, dovadă sunt lozincile lor – „Prințul român în Moldova e străin!” și „Afară din Moldova”, iar „statalismul” lor era trădat de lozinca „Trăiască și-nflorească Republica Moldovenească!” Rețineți, nu Republica Moldova, ci Republica Moldovenească, cea sovietică și socialistă, care a făcut parte din URSS, nu din Uniunea Europeană sau (și) NATO…
Într-un cuvânt, această manifestare rușinoasă este opera actualei guvernări liberale și democratice care e plodul încrucișării monstruoase dintre moldovenismul cu ușankă rusească și cel cu papion european.
