Moștenirea lui Merkel. Oraşul Hanovra opreşte apa caldă în clădirile publice, iar Berlinul renunță la iluminatul public

Oraşul german Hanovra a oprit încălzirea şi a impus folosirea duşurilor reci în toate clădirile publice din cauza crizei gazelor din Rusia, fiind primul oraş cu o suprafaţă mare care a oprit apa caldă după ce Moscova a redus drastic aprovizionarea cu gaze a Germaniei, relatează BBC.

Anunțul a fost făcut după ce și Berlinul a decis să oprească iluminatul public din cauza prețurilor la curent, lăsând în beznă peste 200 de obiective istorice reprezentative, inclusiv castelul Charlottenburg.

Germanilor li s-a spus să se aştepte la măsuri drastice de reducere a gazelor şi la taxe suplimentare la facturile la energie. De asemenea, Uniunea Europeană a convenit să reducă cererea de gaz rusesc în această iarnă cu 15%, potrivit News.ro.

În încercarea de a economisi energie, oraşul Hanovra din nordul Germaniei a decis că apa caldă nu va mai fi disponibilă pentru spălatul mâinilor în clădirile publice sau în duşurile de la piscine şi săli de sport.

De asemenea, fântânile publice sunt oprite pentru a economisi energie şi nu vor mai fi proiectate lumini pe timp de noapte pe clădirile importante, precum primăria şi muzeele.

Primarul Belit Onay a declarat că obiectivul este reducerea consumului de energie al oraşului cu 15%, ca reacţie la o ”lipsă iminentă de gaz”, care a reprezentat o provocare semnificativă pentru marile oraşe.

Regulile se aplică şi în cazul sistemului de încălzire. Clădirile publice nu vor avea încălzire din aprilie până la sfârşitul lunii septembrie în fiecare an, cu temperaturi limitate la maximum 20 de grade Celsius în cameră pentru restul anului, cu unele excepţii.

În plus, oraşul interzice aparatele portabile de aer condiţionat, radiatoarele şi caloriferele.

Politica este în concordanţă cu anunţurile făcute de Berlin săptămâna trecută, în contextul în care Germania se luptă să îşi stocheze rezervele înainte de iarnă.

Berlinul renunță la iluminatul public

Creșterea prețurilor la electricitate și gaz a determinat autoritățile locale din Berlin să limiteze iluminatul mai multor clădiri din capitala Germaniei.

Coloana Victoriei, Biserica Memorială, Primăria Roşie, Castelul Charlottenburg şi alte clădiri emblematice ale oraşului nu vor mai fi iluminate. Un total de aproximativ 200 de obiecte vor fi lăsate în întuneric la Berlin. Acest lucru face parte din pachetul de măsuri impus pentru reducerea consumului de energie.

Potrivit administrației de mediu, o companie specializată în domeniul electricității va începe imediat pregătirile pentru oprirea sistemelor de iluminat. Între 100 şi 120 de elemente de luminat ar putea fi scoase din funcție pe zi. Oprirea tuturor instalațiilor ar putea fi finalizată în trei-patru săptămâni, scrie Bild.

„Având în vedere războiul din Ucraina şi ameninţările politicii energetice a Rusiei, este important să ne folosim energia cât mai atent posibil”, a declarat senatorul pentru mediu Bettina Jarasch.

Și alte orașe germane au luat măsuri

Alte oraşe germane – precum Augsburg din Bavaria – au introdus deja propriile măsuri, precum închiderea fântânilor publice.

Obiectul de reducere de 15% adoptat de Hanovra corespunde obiectivului la nivelul UE de a reduce dependenţa de gazul rusesc.

Germania a confirmat, joi, că o suprataxă de gaz planificată pentru clienţi ar putea fi mult mai mare decât se aştepta anterior, în efortul de a încerca să se asigure că întreprinderile energetice nu vor da faliment în lunile următoare.

”Nu putem spune încă cât va costa gazul în noiembrie, dar vestea proastă este că cu siguranţă sunt câteva sute de euro pe locuinţă”, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck.

Taxa ar putea costa familiile cu 500 de euro în plus pe an.

Germania s-a bazat multă vreme pe gazele provenite din Rusia pentru nevoile sale energetice, dar a acuzat recent Moscova că limitează fluxul drept represalii pentru sancţiunile impuse de UE în urma războiului din Ucraina. Rusia dezminte acuzaţiile

Livrările gazelor ruseşti reprezintă în prezent aproximativ un sfert din nevoile naţiunii, comparativ cu mai mult de jumătate înainte de război.