În proiectul de lucru al planului de securitate al NATO pentru 2010-2020, care va fi prezentat miniştrilor apărării la Lisabona în noiembrie, se ia în considerare şi un atac din partea Rusiei asupra statelor europene de est şi deplina lor apărare în aceste condiţii.
„Avem toate planurile de apărare a aliaţilor noştri. Cred că Rusia s-ar mira dacă nu le-am avea. Aceasta este misiunea de bază a Alianţei”, a declarat secretarul general Anders Fogh Rasmussen.
Din moment ce războiul din Afganistan a devenit mai mult o afacere a americanilor, NATO realizează că trebuie să-şi stabilească noi priorităţi, precum şi să se întoarcă la scopul său de bază cum ar fi securitatea aliaţilor. Multe state din fostul bloc socialist, chiar şi Norvegia, s-au arătat iritate de faptul că operaţia din Afganistan a diminuat posibilitatea respectării art. 5 din Carta NATO, ce prevede apărarea reciprocă. Iar Kremlinul le-a dat motive să se îngrijoreze: în 2007 ruşii au comis cyber atacuri asupra sistemelor informaţionale în Estonia, în august 2008 a izbucnit războiul din Georgia sau desfăşurarea în 2009 a exerciţiilor militare largi în partea europeană a Rusiei care au culminat cu înscenarea unui atac nuclear asupra Varşoviei.
Ca primă măsură de protecţie Rasmussen a propus fuzionarea sistemul de apărare antirachetă american cu sisteme similare din Europa şi state-membre ale NATO cum ar fi Franţa. Secretarul general a oferit chiar preţul total al acestui proiect de 220 milioane de euro care va fi acoperit de cei 28 de aliaţi ai blocului militar pe parcursul următorilor zece ani.
Potrivit expertului Ivan Konovalov de la Centrul Analizelor Strategice şi Tehnologiilor din Moscova, citat de ziarul polonez „Rzeczpospolita”, acum nu e vorba de o confruntare reală cu Rusia, ci doar de realizarea scopului primar pentru care a fost creată NATO, şi anume securitatea aliaţilor. „Ca să fucţioneze, un bloc militar trebuie să aibă un inamic, chiar dacă acest inamic este ipotetic”, a declarat analistul rus.
Pe de altă parte, conducerea NATO este îngrijorată de faptul că ministerele apărării din statele europene şi-au redus bugetele ca urmare a crizei financiare. Potrivit lui Rasmussen, răspunsul adecvat pentru bugetele slabe este realizarea cât mai multor proiecte militare comune.
Timpul.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
