Şi a zis: Aceasta voi face: Voi strica jitniţele mele şi mai mari le voi zidi şi voi strânge acolo tot grâul şi bunătăţile mele. Şi voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea, veseleşte-te. Iar Dumnezeu i-a zis: Nebune! În această noapte vor cere de la tine sufletul tău. Şi cele ce ai pregătit ale cui vor fi? Aşa se întâmplă cu cel ce-şi adună comori sieşi şi nu se îmbogăţeşte în Dumnezeu." (Luca 12; 15-21)
De aceea tradiția noastră ne învață să muncim ca și cum am trăi veșnic, dar să ne rugăm ca și cum am muri mâine. Fiindcă nimeni nu cunoaște planul lui Dumnezeu. Un om este azi și mâine nu mai este. Ori bunurile lumești, bogățiile – tot așa: azi sunt și mâine nu. Mulţi sunt cei care (chiar și printre credincioși) își fac planuri în care Dumnezeu nu are loc. Așa voi face la anul, așa voi face peste 10 ani. Dar dacă vine Dumnezeu și spune: În această noapte se va cere de la tine sufletul? Ce va fi atunci?
Știm că fiecare dintre noi poate muri într-o clipă, dar trăim mereu cu convingerea că nu nouă ni se va întâmpla asta. Mai ales la tinerețe. Avea dreptate Sfântul Grigorie de Nazianz spunând că omul când e tânăr și sănătos presimte veșnicia. Așa cum am mai spus, de aceea nu se tem să meargă în război sau să facă revoluții, fiindcă intuiesc veșnicia.
Părintele nostru la o predică: bogatul nu ajunge în iad fiindcă e bogat și nici săracul fiindcă e sărac. Ci în funcție de viața lui. Iată ce spune el: Suflete, ai multe bunătăţi (…) odihneşte-te, mănâncă, bea, veseleşte-te. Nimic despre rugăciune, nimic despre milostenie, nimic despre citirea cărților sfinte. Doar veselie, mâncare, băutură. E evident că pentru acest om fericirea sufletului înseamnă bunăstarea trupului. El nu încearcă să își ridice trupul la nivelul sufletului prin asceză și rugăciune, ci își coboară sufletul la nivelul nerațional al trupului: mâncare, băutură, veselie, odihnă.
Noi cum suntem? Când vine seara și ne așezăm în paturile noastre, cum ne simțim? Dacă sufletul nostru ar fi chemat la cele veșnice, am fi pregătiți?
