New York Times: Strategia pe termen lung a lui Obama faţă de Rusia, un ecou al Războiului Rece

Urmând strategia de după al Doilea Război Mondial de contracarare a Uniunii Sovietice şi a ambiţiilor sale globale, preşedintele Obama se axează pe izolarea Rusiei lui Vladimir V. Putin prin tăierea legăturilor sale economice şi politice cu restul lumii, limitând ambiţiile sale expansioniste în propria vecinătate şi transformând-o într-un stat paria.

Obama a ajuns la concluzia că, chiar dacă există o soluţie la actualul impas privind Crimeea şi estul Ucrainei, el nu va avea niciodată o relaţie constructivă cu Vladimir Putin, susţin asistenţi de la Casă Albă. Că urmare, Obama îşi va petrece ultimii anii doi ani şi jumătate din mandat încearcând să reducă la minimum perturbările pe care Putin le-ar putea provoca, să păstreze orice cooperare marginală care mai poate fi salvată, iar în rest să îl ignore pe liderul de la Kremlin în favoarea altor zone de politică externă în care există şanse de progres.

"Această este strategia pe care ar trebui să o urmărim", a declarat Ivo H. Daalder, fostul ambasador american la NATO şi acum preşedinte al Consiliului de la Chicago pentru Afaceri Globale. "Dacă doar stai acolo, eşti încrezător şi creşti treptat costurile din ce în ce mai mult pentru Rusia, asta nu îţi rezolva problema Crimeei şi, probabil, nu îţi rezolva problema din estul Ucrainei. Dar ar putea să îţi rezolve problema rusească", a declarat Daalder.

Manifestarea acestui mod de gândire poate fi văzută în alegerea lui Obama pentru următorul ambasador la Moscova. Deşi oficial această nu este definitivă, Casă Albă se pregăteşte să îl numească pe John F. Tefft, un diplomat de carieră care anterior a servit că ambasador în Ucraina, Georgia şi Lituania.

Când căutările au început în urmă cu câteva luni, oficialii administraţiei Obama erau iniţial sceptici faţă de numirea lui Tefft, fiindu-le teamă că experienţă să în fostele republici sovietice care au încercat să scape de influenţă Moscovei ar putea irită Rusia. Acum, au declarat oficialii, nu mai există nicio reticenţă în a ofensă Kremlinul.

Într-adevăr, Obama retuseaza pentru o nouă era abordarea faţă de Moscova lansată de către diplomatul George F. Kennan în 1947 şi care a dominat strategia americană până la căderea Uniunii Sovietice. Prioritatea administraţiei este de a menţine un consens internaţional împotriva Rusiei, care să includă şi China, un susţinător tradiţional al Moscovei în Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Totuşi, în timp ce se conturează abordarea pe termen lung a lui Obama, o altă dezbatere tăcută, privind cât de departe ar trebui să meargă abordarea pe termen scurt, tulbură administraţia să. Până în prezent, în faţă unui preşedinte prudent – care nu vrea să facă un prăş prea mare de teamă să nu meargă mai departe decât şi mai prudenţii parteneri europeni ar fi dispuşi să meargă şi să nu rişte economiile fragile de pe ambele maluri ale Oceanului Atlantic – au avut câştig de cauza consilierii economici şi asistenţii de la Casă Albă care au îndemnat la o abordare măsurată.

Casă Albă a pregătit o altă lista de oficiali şi instituţii din Rusia care urmează să fie sancţionate în următoarele câteva zile, dacă Moscova nu respectă acordul încheiat joi la Geneva, aşa cum anticipează consilierii lui Obama. Însă, în absenţa unei escaladări dramatice, preşedintele american nu va extinde măsurile punitive pentru sectoare întregi ale economiei ruse, aşa cum unii oficiali ai administraţiei ar preferă.

Facţiunea mai agresivă din Departamentul de Stat şi din cel al Apărării a devenit din ce în ce mai frustrată, îngrijorată mai ales de posibilitatea că Obama să pară prea slab şi să trimită, fără intenţie, mesajul că nu mai bagă în seama Crimeea după anexarea să de către Rusia. Aceşti politicieni au insistat pentru sancţiuni mai rapide şi mai cuprinzătoare, însă notele lor trimise la Casă Albă au rămas fără răspuns. Obama nu a impus sancţiuni nici măcar pentru o lista de cetăţeni ruşi care au încălcat drepturile omului, aflată în aşteptare pentru aprobare din iarnă trecută.

"Se joacă cu noi", a afirmat, referindu-se la ruşi, senatorul Bob Corker din Tennessee, republicanul cel mai mare în rang din Comitetul de Relaţii Externe, exprimând un sentiment împărtăşit şi de unii politicieni din interiorul administraţiei Obama. "Vom continuă să ne uităm la ceea ce fac şi să încercăm să răspundem la acest lucru", a declarat senatorul republican vineri pentru CNN. "Dar se pare că, atunci când facem asta, dăm naştere unei politici care este întotdeauna cu o zi în urmă şi cu un dolar mai săracă", a adăugat Bob Corker.

Punctul de vedere predominant în Aripa Vestică a Casei Albe este însă faptul că, în timp ce Putin pare deocamdată că se bucure de succes, liderul rus va descoperi în cele din urmă cât de mult rău economic a adus ţării sale. Consilierii lui Obama au remarcat căderea bursei ruseşti şi a rublei, scurgerea de capital din ţară şi reticenţă tot mai mare a investitorilor străini faţă de extinderea afacerilor din Rusia.

Aceştia susţin că, deşi sancţiunile americane şi europene nu au vizat încă părţi largi ale economiei ruse, au trimis un mesaj afacerilor internaţionale, şi că este suficientă ameninţarea unor măsuri mai ample pentru a produce un efect de răcire. În cazul în care economia Rusiei suferă pe termen lung, susţin înalţi funcţionari americani, atunci implicit ar urmă să fie afectată legătură lui Putin cu poporul rus, bazată pe o creştere economică promiţătoare la schimb cu un control politic din ce în ce mai mare.

Asta nu se poate însă întâmplă repede şi, între timp, Obama pare hotărât să nu lase subiectul Rusia să îi domine preşedinţia. Deşi Obama îşi petrece o mulţime de timp ocupat cu criză ucraineană, această nu pare să-l absoarbă, notează NY Times. Vorbind în privat cu vizitatorii săi, este mai probabil că preşedintele să aducă în discuţii subiecte precum reforma sănătăţii şi republicanii din Congres, mai degrabă decât Vladimir Putin. Ucraina, le spune el oamenilor, nu este o preocupare majoră pentru majoritatea americanilor, aceştia fiind axaţi pe economie şi pe alte probleme mai apropiate de casă.

După ce s-a întors dintr-o călătorie în Europa efectuată luna trecută, Obama şi-a concentrat programul public în jurul unor probleme precum formarea profesională şi salariul minim. Chiar şi după ce echipa să diplomatică a ajuns la un acord, săptămâna trecută la Geneva, pentru detensionarea crizei, Obama a ieşit în faţă presei la Casă Albă nu pentru a vorbi despre asta ci pentru a laudă succesul programului Obama Care.

Reporterii au întrebat, oricum, despre Ucraina, aşa cum preşedintele ştia că se va întâmplă, ocazie cu care şi-a exprimat scepticismul cu privire la perspectivele acordului de la Geneva pe care secretarul sau de stat, John Kerry, tocmai îl negociase. Iar atunci când un reporter a revenit la subiectul conferinţei, programul de sănătate, Obama a exclamat fericit: "Da , hai să vorbim despre asta."

Asta reprezintă o schimbare remarcabilă faţă de începutul preşedinţiei lui Obama, când liderul de la Casă Albă vorbea despre visele pentru forjarea unui nou parteneriat cu Rusia. Acum întrebarea este cât de mult din relaţia dintre cele două ţări a mai rămas şi mai poate fi salvat. Obama a ajutat Rusia să obţină admiterea în Organizaţia Mondială a Comerţului, acum încearcă să îi limiteze accesul la pieţele financiare externe.

Dar cele două părţi nu au tăiat complet legăturile. Trupe şi echipamente americane trec, în continuare, pe teritoriu rus în drum spre şi din Afganistan. Astronauţi din cele două ţări sunt în prezent împreună pe orbită pe Staţia Spaţială Internaţională, aprovizionată de către rachete ruseşti. Un program comun de dezafectare a vechiilor sisteme de arme ruseşti nu a fost întrerupt.

Inspecţiile nucleare în temeiul Tratatului New Start pentru controlul armelor, pe care Obama l-a semnat în primul sau mandat, continuă. Air Force încă se bazează pe rachete cu motoare ruseşti pentru a lansa sateliţi militari în spaţiu, deşi acest aspect se află în discuţii. Statele Unite ale Americii nu şi-au schimbat poziţia faţă de Rusia în OMC, iar administraţia Obama lucrează în continuare cu Rusia la dezarmarea Siriei de arsenalul chimic şi la negociere un acord cu Iranul pentru reducerea programului sau nuclear.

"Nu poţi izola totul de la o înrăutăţire generală a relaţiei şi a retoricii", a declarat Graham Allison, director al Centrului pentru Ştiinţă şi Afaceri Internaţionale Belfer de la Universitatea Harvard şi consilier asupra politicii de apărare şi asupra Rusiei în mai multe administraţii. "Dar există încă afaceri cu prioritate foarte mare pe care trebuie să încercăm să le facem cu Rusia".

Totuşi, relaţia nu poate reveni nici la normal, chiar dacă situaţia ucraineană se soluţionează în curând, declara specialiştii. "S-a înregistrat, într-adevăr, o schimbare mare faţă de Rusia, nu numai aici, ci şi în mare parte a Europei", a declarat Robert Nurick, un expert pe probleme ruseşti în cadrul Consiliul Atlantic. "O mulţime de vechi ipoteze despre ceea ce facem şi unde mergem şi ce era posibil s-au dus, şi vor continuă să fie duse atâta timp cât Putin rămâne (la Kremlin – n.red.)".

Nurick declarat pentru NY Times că discuţiile au început deja în interiorul administraţiei cu privire la unde şi în ce condiţii Statele Unite s-ar putea angaja, pe viitor, în cooperări cu Rusia. "Dar eu nu îmi pot imagina această administraţie cheltuind prea mult capital politic pe această relaţie, exceptând pentru gestionare astfel încât celelalte lucruri la care ţine mai mult decât la Rusia să nu fie afectate prea grav", a spus acesta.

Sursa: hotnews.ro