A absolvit Colegiul „E. Sârbu” din Soroca, Facultatea Culturologie, specialitatea coregrafie (1979-1980), Universitatea de Arte din Chişinău (1984-1988), aceeaşi facultate, masteratul la Academia de Administrare Publică de pe lângă Guvernul R. Moldova. A fost artist de balet în ansamblurile de cântece şi dansuri „Lăutarii”, „Floarea Moldovei” şi „Fluieraş” a Filarmonicii Naţionale (1988-1996). Din 1984 până în prezent este membru al Ansamblului etnofolcloric „Tălăncuţa”, condus de Andrei Tamazlâcaru. De-a lungul carieri sale, a creat mai multe ansambluri folclorice. Din 2004, este lector superior al Facultăţii de Arte Frumoase a Universităţii de Stat din Moldova, unde predă măiestria scenică şi coregrafia tradiţională. Timp de mai mulţi ani, activează în calitate de funcţionar public, mai întâi în calitate de şef al Secţiei tineret, cultură şi sport a Preturii sectorului Buiucani (1997-1999), apoi al celei de la Botanica (din 1999). În 2010 a fost distins cu titlul de maestru în artă.
Nicolae Gribincea este un fenomen aparte în folclorul nostru autentic. Adeseori el este comparat cu regretatul şi legendarul interpret de folclor românesc Liviu Vasilică. Posedă o voce aparte, fiind admirat de către toţi. Dar şi dansează minunat, aşa cum o pot face numai moldovenii. Vorba cântecului lui Nicolae Sulac: „Unde joacă moldovenii, acolo pământul geme”. În acelaşi timp, este un adevărat român care cunoaşte în profunzime şi promovează folclorul nostru.
În calitate de funcţionar public, a organizat mai multe festivaluri şi concursuri în municipiul Chişinău. A scris şi câteva cărţi. În 2007, îi apare volumul „Învredniceşte-mă, Doamne”. În acelaşi an, la Riga îi apare cartea „ABC muzical al limbii române pentru toţi”, iar în 2008, la Chişinău – volumul „Tăpănuţa cea de aur”.
Un mare merit al său îl constituie crearea mai multor formaţii etnofolclorice. Din 1989 este conducătorul Studioului folcloric „Plăieşii”. În 1996 formează Ansamblul folcloric ostăşesc „Salvatorii”, de pe lângă brigada cu destinaţie specială. „Am ascultat pe atunci cum ostaşii noştri interpretau cântece ruseşti cu texte româneşti. Mi-am zis că nu e bine şi m-am apucat să fac ordine în folclorul nostru ostăşesc”, afirmă Nicolae Gribincea.
În prezent, el lucrează la o carte despre coregrafia noastră tradiţională. Anul acesta a scris mai multe romanţe, care sunt interpretate de colegele sale de la „Tălăncuţa”. Totodată, a înregistrat mai multe CD-uri: „Învredniceşte-mă, Doamne!” (cântece religioase), „Tăpănuţa cea de aur” (muzică pentru cei mici), „Şi-am să plec la cătănie” (folclor ostăşesc), „Am venit să colindăm” (colinde vechi) şi „La omul care mi-i drag” (lirică de dragoste).
Bucuria vieţii sale sunt cele două fiice. Ilinca, cea mai mare, studiază la Liceul de coregrafie de pe lângă Opera de Stat din Viena, iar mezina, Maria-Mădălina, şi-a legat viaţa de cântec. „Maria-Mădălina este cântăreaţa tatei. Încă e mică, însă sper să aibă un mare succes”, ne-a mai spus Nicolae Gribincea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
