Semne diacritice
Natalia Gavrilița l-a întâmpinat pe succesorul său, Dorin Recean, la Guvern, ca să-i ureze bun-venit și să-i transmită ștafeta (dosarele prioritare) Executivului. Nu e o procedură ieșită din comun într-o democrație, dar în mediul nostru politic nesincronizat încă pe deplin cu cel european e un exemplu de urmat și pentru mulți alți politicieni, care se lasă luați ușor de valul emoțiilor, al supărărilor.
Știindu-se contextul, cum și cât de subit s-a ajuns la această demisie, se poate intui încărcătura dramatică a evenimentului și merită, din punctul nostru de vedere, să apreciem gestul civilizat, demn, deloc simplu ce subliniază ținuta deosebită, nobilă și caracterul puternic al Nataliei Gavrilița. Orice ar spune niște rivali frustrați, prin comportamentul său, Natalia Gavrilița demonstrează mai multă inteligență decât ei, mai multă înțelegere a situației în care ne aflăm. Ținuta, conduita sa e a unui om politic adevărat. Ea a făcut un pas înapoi în interesul formațiunii, dar și al Republicii Moldova, scrie editorialistul Nicolae Negru de la Ziarul Național.
Aceasta se confirmă și prin faptul că, felicitându-l pe Dorin Recean cu ocazia învestirii în funcția de prim-ministru, ambasadorii UE și SUA au ținut să-i mulțumească Nataliei Gavrilița pentru „modul în care a condus Guvernul într-o perioadă marcată de crize fără precedent și pentru contribuția la obținerea de către R. Moldova a statutului de țară-candidată la aderarea la UE” (Janis Mazeiks), „pentru conducerea și angajamentul ei puternic în construirea democrației R. Moldova și pentru tot ce a făcut pentru întărirea parteneriatului și a prieteniei dintre R. Moldova și Statele Unite” (Kent D. Logsdon).
Ce ar trebui să învețe Dorin Recean de la Natalia Gavrilița e că faptele nu întotdeauna vorbesc de la sine, că e necesar să le explici, că lupta informațională nu se câștigă, dacă nu te angajezi în luptă. Cea mai grea sarcină a noului guvern nu ține de realizarea programului de guvernare, votat de Parlament, ci de sporirea încrederii cetățenilor în guvernarea PAS, a intențiilor de vot pentru partidul de guvernământ la viitoarele alegeri. Dacă majoritatea cetățenilor crede că vina pentru creșterea prețurilor la gaze o poartă Maia Sandu și nu Putin, înseamnă că Guvernul a eșuat în comunicarea cu cetățenii, că propaganda, dezinformarea și manipularea rusă a învins. Natalia Gavrilița este victima războiului hibrid pe care Rusia îl duce împotriva Republicii Moldova și acest război nu s-a încheiat. Următoarea victimă poate fi Dorin Recean.
La preluarea funcției de prim-ministru, Natalia Gavrilița a văzut relațiile cu Rusia într-o perspectivă romantică, angajându-se să promoveze „dialogul politic cu Federația Rusă într-un spirit constructiv şi pragmatic în vederea dezvoltării cooperării reciproc avantajoase”, „inclusiv în cadrul CSI”, „în baza respectului mutual şi al neamestecului în treburile interne”. Ea spera naiv, după cum s-a văzut, că Moscova va elimina „barierele tarifare şi netarifare discriminatorii faţă de produsele moldovenești”, dar lucrul acesta nu s-a întâmplat și nu se putea întâmpla, fiindcă Rusia nu tratează Republica Moldova ca pe un stat suveran și independent, ci ca pe un teritoriu de recuperat.
Din programul noului Guvern nu e clar cum își va construi noul prim-ministru relațiile cu Rusia, numele ei nu este menționat în text (nu este menționată nici măcar prezența ilegală a trupelor ruse, care prezintă pericol pentru securitatea Republicii Moldova), nu poate fi dedusă nici atitudinea față de CSI, ceea ce ar putea însemna că Dorin Recean nu mai are iluzia multor politicieni de la noi că Moscova aștepta venirea lui la putere pentru a se comporta civilizat în relațiile cu Republica Moldova. Dar nici tactica struțului nu îl va salva, ci, dimpotrivă, va atrage asupra sa o campanie și mai furioasă, și mai sofisticată, de discreditare.
Va rezista Dorin Recean, va reuși să construiască o strategie de comunicare cu cetățenii mai eficientă decât a Nataliei Gavrilița, de aceasta va depinde și supraviețuirea Guvernului său, oricât de bine s-ar descurca în celelalte domenii. Guvernele care pierd bătălia informațională sunt măturate. Sondajele de opinie demonstrează că până și cetățenii care se consideră proeuropeni nu sunt imuni la propagandă și dezinformare. Regretatul nostru coleg și prieten, Petru Bogatu, mi-a atras cândva atenția că Dorin Recean este un ministru care citește cărți. A venit timpul ca prim-ministrul Recean să demonstreze aceasta și să lupte cu propaganda rusă „ca la carte”.
