„Uniunea Europeană este interesată să aibă o poveste de succes în cazul R. Moldova, pentru că în Parteneriatul Estic (PE) lucrurile nu merg atât de bine cum şi-ar fi dorit”, constată expertul. În ultimul timp, la Kiev există probleme privind respectarea libertăţii de expresie, relaţia guvern-societate civilă, au apărut şi semnale că societatea ucraineană asistă la un fenomen de centralizare excesivă a puterii. Azerbaidjanul şi Armenia sunt aproape dezinteresate de PE, în Belarus lucrurile stagnează. Doar Georgia este un aderent al obiectivelor propuse de UE. „Unica speranţă este RM şi vedem o deschidere enormă faţă de Chişinău. În doar câteva luni am reuşit să parcurgem drumul liberalizării regimului de vize, pe care Ucraina l-a parcurs în doi ani. Dar, în acelaşi timp, există o temere că povestea de succes s-ar putea termina foarte curând, după alegerile din noiembrie”, a mai spus directorul executiv APE.
Din cauza instabilităţii politice, afirmă el, UE nu şi-a exprimat public criticile faţă de guvernarea AIE privind încetinirea derulării unor reforme, cum ar fi combaterea corupţiei sau reformarea unor instituţii centrale. „Eforturile diplomatice pe plan extern trebuie echilibrate cu cele întreprinse pe plan intern. Guvernul are nevoie de un buldog instituţionalizat, care să monitorizeze implementarea reformelor asumate”, este de părere Victor Chirilă.
Aşa cum au sugerat la Chişinău cei nouă miniştri de Externe ai ţărilor UE, cartea integrării europene se va decide la alegeri. Ministrul de Externe italian Franco Frattini a menţionat că, în octombrie, RM va primi o foaie de parcurs pentru liberalizarea regimului de vize. Din acel moment, dacă vom avea o guvernare proeuropeană, peste 18 luni am putea avea regim fără vize cu UE. Tehnic vorbind, Chişinăul va fi obligat să introducă mai multe reforme: siguranţa paşapoartelor biometrice, crearea unui sistem de management integrat al frontierei, respectarea mai multor acorduri internaţionale în domeniul drepturilor omului etc.
„Liberalizarea regimului de vize trebuie privită în contextul integrării europene. Nu este exclus ca, în cazul în care la guvernare va veni o alianţă de partide de stânga, care-şi doresc relaţii mai strânse cu Rusia şi reorientarea radicală a vectorului de politică externă, să asistăm la amânări repetate a liberalizării”, susţine expertul APE.
Referitor la relaţiile cu România, lucrurile nu sunt atât de aşezate cum par la prima vedere. „În ciuda normalizării relaţiilor cu Bucureştiul, dialogul între cele două ministere de Externe pare a fi unul surdo-mut. Una se înţelege la Bucureşti şi cu totul alta la Chişinău”, a declarat Chirilă. Potrivit expertului, în anul curent ministerul moldovean a promovat intens semnarea cu partea română a trei acorduri: acordul politic, acordul de parteneriat strategic în domeniul integrării europene şi acordul cu privire la regimul de frontieră. „Din păcate, Bucureştiul nu înţelege că miza internă a acestor acorduri este extrem de mare. Atâta timp cât nu vor fi semnate, sinceritatea României faţă de RM va fi pusă mereu la îndoială de mai mulţi parteneri externi, dar şi de o parte a societăţii moldoveneşti, pe care noi o identificăm rusolingvă sau pur moldovenească”, explică Victor Chirilă. Acest lucru se întâmplă şi din cauză că o parte a clasei politice de la Bucureşti joacă pe divergenţele din cadrul AIE, precum şi pe lipsa unei viziuni unice a AIE în raport cu România, mai adaugă sursa citată.
Relaţiile cu Moscova rămân în continuare impredictibile. Chirilă accentuează că acest lucru se întâmplă şi din cauză că guvernul n-are o strategie complexă de dezvoltare a acestor relaţii. Cu Kievul avem „relaţii anemice”, din cauza nesoluţionării problemelor la frontieră şi a celor ce ţin de proprietate, dar şi din cauza lipsei de dialog la nivel de miniştri şi prim-miniştri, conchide directorul executiv al APE.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
