Singurul lucru pe care ea îl poate face în acest domeniu e să mimeze, să simuleze lupta contra acestui „flagel”, precum s-a exprimat uşor metaforic preşedintele Timofti în cadrul şedinţei de marţi a Consiliului Suprem de Securitate (CSS).
Unul dintre instrumentele importante în lupta împotriva corupţiei ar trebui să fie Comisia Naţională de Integritate (CNI). Acest subiect a fost tratat în TIMPUL din 22 mai de către colegele noastre Nelly Gâştemulte şi Irina Papuc. Funcţia CNI este verificarea corectitudinii declarării averilor de către funcţionarii publici. Cu toţii ne dăm seama, dar mai ales cei vizaţi, că anume declaraţiile de avere sunt acea taină mare care conţine răspunsuri exhaustive vizavi de rădăcinile corupţiei, dar şi privind metodele de eradicare a ei. Este foarte clar că, practic, nimeni în R. Moldova, niciun demnitar public, nu doreşte ca cineva să-şi „bage nasul” în averile sale, cu atât mai mult să dea socoteală despre provenienţa lor. Astfel, există un interes generalizat da a tergiversa instituirea acestei comisii care, apropo, urma să funcţioneze încă din luna martie. (Cititorii care doresc să se informeze asupra fondului respectivei probleme pot accesa materialul „Comisia de examinare a averilor activează doar pe hârtie” pe site-ul www.timpul.md.
Deşi acum câteva săptămâni existau voci care credeau că CNI va fi totuşi constituită în scurt timp, iată că nu a fost să fie şi problema acestei comisii a reapărut marţi, în legătură cu şedinţa CSS. Comisia nefiind constituită, şeful ei nu poate fi ales. Mărul discordiei e cel tradiţional – cum se împarte „caşcavalul”. Vânzoleala e cea tipic moldovenească. Liderul PD, M. Lupu, consideră că e vorba de o luptă „pe interior”, iar liderul PL e şi mai tranşant: „o componenta a AIE nu vrea sa voteze”. Cu toate că nici Lupu şi nici Ghimpu nu numeşte care e acea „componentă”, nu e greu de dedus despre cine e vorba. Un lucru e limpede: cele trei partide din AIE nu pot conveni asupra unei candidaturi. Deoarece, conform regulamentului, funcţia de preşedinte al CNI trebuie să revină unui reprezentant al societăţii civile, în marea flocăială pentru obţinerea respectivei funcţii s-a inclus şi cohorta de organizaţii nonguvernamentale care au şi ele parte de interes… Realizăm cu toţii ce putere va avea viitorul preşedinte al CNI, al comisiei care ar trebui să pătrundă în lumea fascinantă a averilor demnitarilor noştri… Bătălia pentru această funcţie e sfântă!
Revin la ceea ce am spus la început: nu cred în succesul luptei împotriva corupţiei, atâta timp cât în fruntea acestei lupte stau cei mai corupţi oameni din R. Moldova. E un adevăr vechi, pe care l-am învăţat încă din şcoală, din fabulele lui Donici – vulpea „cu pufuşor pe botişor” nu poate fi numită inspector la ferma de păsări, iar lupul nu poate fi numit paznic la stâna de oi. Uitaţi-vă cine sunt, de exemplu, membrii CSS – cei pe care partidele din Alianţă i-au pus să stea la straja intereselor şi a integrităţii averilor miniştrilor lor! Oricât şi-ar flutura în public centura de castitate, există motive serioase să nu credem nici în feciorelnicia societăţii civile. Astfel, ajungem la ceea ce era de aşteptat: astăzi în R. Moldova, în mod obiectiv, încă nu poate fi creată o CNI independentă, necontrolată politic, care ar avea curajul să verifice pe bune averile demnitarilor. Lucrul acesta se va putea întâmpla atunci când „masa critică” a cetăţenilor va fi gata să nu mai tolereze corupţia, fărădelegile, hoţia, abuzurile mici şi mari. Până atunci nu cred în existenţa niciunei comisii independente!
Nu cred!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
