Conform Barometrului de Opinie Publică, în 2008, mass-media audiovizuală reprezenta cel mai important mijloc de informare pentru majoritatea populației. „O mare parte dintre acestea retransmit canale rusești. Acest lucru s-a întâmplat atât din cauza posibilității limitate de a crea producție proprie, legislației relativ permisive și, mai ales, a toleranței manifestate de autoritatea de reglementare în domeniul audiovizualului, cât și a cunoașterii limbii ruse de către populație. În aceeași măsură, ultimul aspect favorizează și existența unui număr foarte mare de ziare și reviste în limba rusă”, scriau autorii Olivia Pârțac și Eugeniu Râbca în publicația „Evoluţia libertăţilor mass-mediei în contextul implementării planului de acţiuni UE- Moldova”.

Deși, din 2008 până în prezent, s-au lansat mai multe posturi TV autohtone de știri, audiența acestora continuă să fie mai mică decât cea a audiovizualului retransmis din Rusia. Conform AGB Nielsen Media Research, în ratingul mediu al principalelor posturi TV pe republică, în luna octombrie a.c., cele mai vizionate, în ordine descrescătoare, sunt Prime, Moldova1, TV7 HTB, CTC, RTR MOLDOVA, 2PLUS, THT, N4, Publika TV și PRO TV, Canal 3, RenTV, urmate de mai multe posturi de divertisment (postul Jurnal TV nu a fost monitorizat).

În UE prin „Pole Ciudes” și „Pusti govoreat”

Din cele 17 posturi TV monitorizate, 12 sunt retransmise din Rusia, 2 – din România și doar trei sunt sută la sută autohtone. Iar cel mai popular în rândurile cetățenilor RM este cel care retransmite postul rusesc Pervîi Kanal, finanțat de Guvernul Federaţiei Ruse. Potrivit Asociaţiei pentru Dezvoltarea Culturii şi Protecţiei Drepturilor de Autor şi Conexe „Apollo”, postul respectiv are o acoperire de peste 96% din teritoriul ţării.

O altă caracteristică curioasă a respectivului post este că emisiunea cu cea mai mare audiență pe republică este chiar „Pole Ciudes”, care deși este o imitație a versiunii americane „Wheel of Fortune” (n.r. „Roata Norocului”), continuă să propage ideea de uniune a fostelor state sovietice. Locuitorii Chișinăului, însă, preferă cel mai mult emisiunea rusească „Pusti govoreat” (n.r. Lasă-i să vorbească) în care sunt abordate diverse subiecte controversate din societatea rusă.

„Euronews” în rusă și Gazprom Media

Poziționarea proeuropeană a conducerii R. Moldova nu s-a „răsfrânt” asupra diversității surselor de informație. Astfel, unicele posturi europene de știri transmise în țară sunt EuroNews, BBC, TV5, Ajara TV, care sunt emise în mare parte, în limba rusă, niciuna dintre ele nefiind subtitrate în limba română, ceea ce limitează accesul la informație din partea de Vest a Europei.

În același timp, posturile TV retransmise în R. Moldova, promovează cultura cinematografică rusească, în special cele produse pe vremea comunistă. De altfel, audiovizualul rusesc este foarte dezvoltat în domeniul documentarelor despre Rusia și influența negativă a vecinilor ei, ceea ce a făcut ca poziționarea ei antieuropeană să fie bine cunoscută.

Mai mult, conform publicației Hollywood Reporter, printre activele departamentului media a Gazprom, compania rusească care distribuie gaze naturale în R. Moldova, sunt rețelele de televiziune NTV și THT, compania satelit NTV Plus, dar și posturi de radio Ecoul Moscovei și Comedie radio, și servicii de video online Rutube și Now.ru.

Ce înseamnă accesul la libera informație

Ultimul Barometru de Opinie Publică, din luna noiembrie 2013, a trădat aceeași slăbiciune a publicului față de posturile retransmise din Rusia, astfel încât, din ele se informează cel mai des peste 40 la sută din respondenți, în timp ce acele autohtone sunt considerate surse bune de informație de către 37 la sută din intervievați.

De altfel, 51,7% din cetățenii R. Moldova sunt siguri că Prime TV transmite știri politice în modul cel mai obiectiv. De aceeași opinie sunt 22,7% despre retransmisul TV7 sau NTV, din Rusia, iar alți 15,6 la sută susțin că postul STS, sau CTC, transmite la fel de obiectiv știrile politice. De menționat este faptul că programul de emisie al ultimului post menționat nu conține știri politice. Ceea ce pune la îndoială preferințele telespectatorilor. În același timp, deși tocmai 41,8 la sută dintre intervievați afirmă că accesul la informație lipsește sau este limitat, 55,6% îi contrazic, declarând că au acces totalmente liber.

Totuși, „acordarea accesului la informaţie reieşind din forma de reprezentare a informaţiei sau purtătorul informaţiei este realizată în preponderenţă de democraţii discutate. Acest concept realizează o abordare generalizată a accesului la informaţie, şi este aplicabil în toate domeniile societății. Acest concept implementează mai adecvat principiile fundamentale democratice”, explică Sergiu Ostaf, de la Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova, în „Studiul comparativ al dreptului de acces la informație în țările cu democrație consolidate”. Altfel spus, felul în care este prezentată informația, dar și diversitatea surselor este la fel de importantă precum este posibilitatea de a o alege.