După ce am ascultat mai multe prezentări din cadrul acestei conferinţe, mi s-a creat impresia că relaţiile dintre R. Moldova şi Uniunea Europeană sunt aproape perfecte. Însă, nu întotdeauna este bine să trăieşti cu impresia că lumea e perfectă. În această ordine de idei, aş vrea să mă refer la alte două precondiţii la care nu s-a făcut referire aici, dar care sunt importante pentru aceste relaţii pe termen lung.

UE rămâne eficientă şi sustenabilă în ceea ce priveşte extinderea

Înainte de toate, aş vrea să menţionez că Uniunea Europeană este o instituţie foarte eficientă şi sustenabilă. Cel puţin, începând cu 1957, UE se extinde pas cu pas. În toată această perioadă, au existat multe crize, iar dacă analizaţi situaţia politică din Europa şi citiţi ziarele, se creează impresia că UE a intrat într-un proces de criză cotidiană. Totuşi, dacă priviţi procesele din UE pe termen lung, veţi realiza că UE este eficientă şi sustenabilă în ceea ce priveşte extinderea. Croaţia ar putea deveni anul viitor al 28-lea stat membru. Citesc mereu cu interes ziarele, iar câteodată îmi e mai interesant să le citesc pe cele de acum zece ani. Şi dacă veţi citi ziarele de acum doi ani veţi găsi informaţie precum că Croaţia nu va deveni membră a UE niciodată. Realitatea actuală este că, cel târziu anul viitor, Croaţia se va regăsi în familia UE. Sunt convins că procesul de extindere a UE este unul continuu şi că Moldova face parte din acest proces. Cu referire, însă la aspectele ascunse ale agendei UE, unul este foarte important de menţionat: numai statele cu un anumit PIB per capita vor deveni state membre. Nu veţi găsi acest lucru nici în Tratatul de la Lisabona şi nici în principiile UE. Dar, dacă analizaţi situaţia statelor din Balcanii de Vest, veţi vedea că PIB-ul per capita în Croaţia este în mod categoric mai mare decât în alte ţări. Astfel, cea mai importantă condiţie pentru calitatea de membru UE a R. Moldova, dar şi pentru condiţiile de viaţă ale cetăţenilor din ţara dumneavoastră, este accelerarea proceselor de dezvoltare economică. Această sarcină trebuie să devină prioritară, deoarece R. Moldova are cel mai mic PIB per capita dintre statele europene cu aspiraţii de a deveni membre ale Uniunii.

Faptul că oligarhii şi sistemul politic sunt interconectaţi constituie o problemă

Totodată, dacă vă uitaţi la problemele altor state din Europa de Sud-Est, în toate acestea există probleme sociale. Dacă aveţi un PIB mic per capita, atunci există probleme şi cu integrarea socială a cetăţenilor, iar dacă cetăţenii nu sunt integraţi social, prima problemă cu care se poate ciocni statul este sectorul social informal, ceea ce înseamnă că mulţi oameni nu pot beneficia de asistenţă socială din partea statului în caz de boală sau şomaj, spre exemplu. O altă faţetă a sectorului social informal este problema corupţiei. Aici lucrurile sunt simple, dacă vă uitaţi la ţările din UE cu cel mai mic PIB – România şi Bulgaria, care au probleme de corupţie, subiect discutat pe larg şi în UE. Aceeaşi problemă există şi în ţările din Europa de Sud-Est care nu sunt membre ale Uniunii. Corupţia, la rândul său, are mai multe faţete. Dacă nu există, spre exemplu, protecţie din partea statului, nu poţi evita relaţiile informale, iar acestea din urmă şi corupţia sunt unul şi acelaşi lucru.

Este adevărat că majoritatea ţărilor est-europene, unde sistemul comunist a eşuat, sunt conştiente de recomandările economiştilor şi ale instituţiilor din SUA şi Marea Britanie de a construi un sistem al economiei de piaţă în baza proprietăţii private. Însă, în societăţile fără experienţă rezultatul este unul – oligarhii, ceea ce constituie o problemă şi în Moldova. Dacă doriţi să deveniţi o societate mai bună, faptul că oligarhii şi sistemul politic sunt interconectaţi constituie o problemă. Aceasta, însă, e valabilă pentru toate statele postsovietice, inclusiv Rusia, România. De aceea, în afară de măsurile eficiente pe care le-aţi întreprins în vederea integrării europene, este nevoie de o dezbatere publică pe marginea influenţei companiilor mari asupra sistemului politic. Pentru a evita interpretările greşite, voi menţiona că şi în unele state UE există astfel de probleme şi e stringent necesar ca UE să abordeze această problemă. Cum să accelereze dezvoltarea economică în ţările sărace şi ce să facă cu sectorul informal? UE trebuie să devină şi o uniune socială, nu doar economică. Trebuie să fie căutate şi găsite căi comune de a investiga relaţiile inacceptabile dintre interesele economice private şi politic. Iar detalii vă oferă ţara voastră.

Sunt convins că Europa va depăşi criza

O ultimă remarcă cu privire la situaţia actuală din UE. Ceea ce s-a întâmplat în UE în ultimul an este nou, dar oamenii se confruntă cu probleme economice în toată lumea. Niciun economist cu gândire liberală nu s-ar fi gândit acum trei ani că speculaţiile financiare pot prezenta pericol pentru economia Europei. Trei ani în urmă, nimeni n-ar fi scris despre aceasta. Nu se puteau gândi la aceasta nici cei mai inteligenţi politicieni şi lideri ai statelor din Europa de Vest. Este o situaţie total nouă, când speculaţiile pot pune în pericol moneda europeană şi bugetele statelor europene. Sunt de părerea că soluţionarea acestei probleme necesită timp, dar sunt absolut convins că, aşa cum UE a depăşit crize cu o durată de o zi, lună, ani, va depăşi-o şi pe aceasta, devenind în final o uniune mai unită şi mai denaţionalizată.

Chişinău, 9 decembrie 2011
(Traducere din engleză Andreea Ştefan)