O copilărie ca altădată

Părinții fac orice doar, doar odraslele lor să citească, chiar și pe suport electronic. Foșnetul paginilor nu se mai aude, iar mirosul de cerneală demult s-a împrăștiat prin vreme.

Până mai ieri credeam că micuții se transformă ușor în niște roboți. Dar până mai ieri… când pierdută prin gânduri și zgomotul din oraș am auzit țipetele unui copil care îi tot explica mamei sale că nu vrea să poarte sandalele în picioare și că ar vrea să simtă în tălpi iarba verde din parc. Am rămas cu gura căscată, la propriu. Nu credeam ce aud urechile mele. Oare copiii din epoca tehnologiei și a vitezei au timp și pentru lucruri banale, dar care pot umple sufletul de bucurie. Se pare că da.

Cândva copilărie însemna să mănânci căpșuni cu toată fața, în grădina bunicii, astăzi nu ai voie, căci petele de pe haine se scot greu, unele rămân în țesătură. Cândva alergai desculț pe ulițele de la țară, în vacanța de vară, până făceai bătături, iar spinul din tălpi îl scotea tot bunica cu acul, astăzi mergi la tabără, căci acolo e disciplină, la bunici nu ai voie căci ei te alintă și te fac copil rău. Cândva aruncai o felie de pâine în găleata cu apă, după care o tăvăleai prin zahăr și fugeai din nou la joacă, astăzi în meniu e sushi, pizza, prosciutto (un fel de carne crudă), iar mâncarea de la McDonalds e rege în casă. Cândva practicarea sportului în rândul copiilor nu era o problemă, căci nu îi țineai nici legați în casă, astăzi specialiștii bat alarma: tot mai mulți copiii sunt obezi.

Micii ștrengari, oricât de cuceriți ar fi de tehnologie și noul din orice domeniu, vor să simtă acea copilărie despre care le tot povestesc părinții și bunicii. Acea copilărie când peste rănile pline de sânge de la genunchi și coate, se punea frunză de pătlagină, căci jocul ”Împărate, împărate”, sau ”De-a rața împușcată” nu poate fi întrerupt de o ”neînsemnată căzătură”. Iar părinții știu cum e, căci au fost și ei copii și nu au fost mai buni.
Oricât de ciudat ar fi, cei care au trăit această copilărie încă mai tânjesc după ea, iar de Ziua copilului, copilul din suflet le reamintește acele momente, cum o fac și cicatricile de la genunchi sau coate.