Astăzi, oamenii nu mai mor bolnavi, iar tragedia este și mai mare cu cât ei se omoară între ei: înarmați cu cuțite, detonând bombe sau împușcându-se fără vreo milă sau remușcări. Turcia este mai mult scăldată în sânge decât de ploi, cel mai dur atentat a fost chiar în Noaptea de Revelion când cel puțin 39 de oameni au fost împușcați mortal, iar alți 65 au fost răniți în ploaia de gloanțe.
Spaniolii încă își plâng morții din 11 martie 2004, atentat care a avut loc în dimineața zilei, la Madrid, când zece rucsacuri încărcate cu TNT au explodat în patru trenuri din Madrid. Atacul a produs cel puțin 199 de morți (dintre aceștia 181 în momentul efectiv al exploziilor) și 1467 răniți, număr cu care devine al doilea, cel mai puternic atac, suferit de Europa în timpuri de pace.
Englezii nici nu au apucat bine să treacă peste tragedia din 22 martie, când un individ a intrat cu o mașină de teren într-un grup de turiști, băgând în pământ cinci suflete. Iar la începutul acestei luni, alți trei indivizi au intrat cu camioneta într-un grup de turiști pe podul din Londra. Și parcă nu ar fi fost de ajuns, criminalii au coborât din mașină și au început să taie în stânga și în dreapta oamenii ce le ieșeau în cale.
„Acesta este pentru Allah” este scuza cu care vin teroriștii să spele sângele ce curge pe mâinile lor și el încă va curge.
Zilele trecute, imediat după ultimul atentat din Londra, la muncă, la avizier am găsit un mesaj din partea conducerii companiei, unde muncesc în Irlanda: „Nu e panică, dar nicăieri nu suntem în maximă siguranță: cum acționăm în cazul unui atentat la noi, în sediu”, și sunt enumerați câțiva pași… iar la final cu litere mari era scris: FUGI, ASCUNDE-TE.
Iranul fierbe azi, mausoleul fondatorului Republicii Islamice a fost aruncat în aer, iar Parlamentul a fost luat cu asalt de indivizi înarmați. Cel puţin şapte morţi, în timp ce alţi patru oameni au fost luaţi ostatici.
Era vorba de liniște când nu e război.. astăzi nu avem nici pace și nici război, dar oamenii, totuși, mor pe capete.
