Ei nu sunt subiect de titluri bombastice în presă, dar asta nu înseamnă că nu au nimic de spus. Așadar, continuăm rubrica dedicată oamenilor de rând și gândurilor ce-i frământă.
Maria, pensionară, 67 de ani, Chișinău
„Viața în R. Moldova e ca o poveste de groază: cineva trăiește ca în rai, iar cineva se chinuie să supraviețuiască de la o zi la alta. Tinerii nu au unde lucra, bătrânii au pensii mici și sunt nevoiți să mai muncească după vârsta de pensionare. Eu dacă n-aș lucra, nici nu-mi imaginez cum aș trăi cu cele câteva sute de lei pe care mi le dă statul pentru că am lucrat o viață și am plătit impozite. Tinerii stau pa capul părinților sau se duc peste hotare să câștige un ban. Nu am posibilitatea să-mi ajut și copiii, dar măcar nu mă întrețin ei pe mine. De bine de rău, îmi câștig singură bucățica de pâine și o să mai lucrez cât o să mai am puteri”.
„Ca să trăim mai bine aici, trebuie să nimicim toți bandiții. Mafia din Italia e un bebeluș pe lângă mafia de la noi. Cei de la conducere fură fără pic de rușine, ba chiar cu o nesimțire totală. Avem atât de multe investiții străine și tot săraci suntem, unde se duc aceste resurse?! Asta se întâmplă pentru că ei își pun toți banii în buzunare. Nu-i interesează poporul, problemele și sărăcia, ei se gândesc doar cum să-și protejeze afacerile sau cum să fure miliarde din bugetul statului”.
„Nu judec tinerii care decid să plece peste hotare în căutarea unei vieți mai bune. Noi, cei care nu avem unde pleca, încă vom mai lucra aici, dar ei nu văd pentru ce ar rămâne. Atunci când statul nu-ți oferă condiții decente pentru a trăi și pentru a munci, trebuie să găsești alte soluții, iar deocamdată una dintre ele este munca în afara țării. Nu știu dacă eu voi mai ajunge să văd când R. Moldova va trăi mai bine, dar sper ca măcar voi, cei tineri, să prindeți acele vremuri”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
