Ei nu sunt subiect de titluri bombastice în presă, dar asta nu înseamnă că nu au nimic de spus. Așadar, continuăm rubrica dedicată oamenilor de rând și gândurilor ce-i frământă.
Tudor, 59 de ani
„Am terminat Colegiul Industrial Pedagogic, dar am lucrat puțin pe specialitate. Am fost profesor la școala tehnică. Maestru în producere. După asta o perioadă nu am lucrat și de aceea îmi vine greu să mă angajez în altă parte. Nici nu găsesc de lucru. Tot sun și fără succes. La vârsta asta nu e deloc ușor. Unde găsești, acolo nu te remunerează. Am lucrat într-un loc trei luni de zile și nu pot să-mi primesc salariul”.
„Situația din Moldova, știe toată lumea, e critică. Mă tem că o să fie tot mai greu, dar mai bine nu cred. Conducerea e vinovată. Toți bandiții ăștia care au furat țara și-o mai fură în continuare poartă vina. Noi ce putem face? Lucrăm și nu primim. Așteptăm să vină niște oameni competenți și să schimbe radical totul. Stau oamenii aici, în stradă și tind către ceva. Vreau să cred că în toată țărișoara asta a noastră sunt oameni competenți.”
„Am și copii, și nepoți. Am trei copii și toți lucrează. Fiica cea mai mare lucrează în domeniul telecomunicațiilor deja de mulți ani. Fiul e în Franța, fiica mijlocie e în Germania. Vedeți că în țara noastră nu poți face nimic… N-am fost la ei în vizită, nici posibilități nu am avut, dar nici nu m-au invitat. S-au dus să facă bani. Dacă vor hotărî să rămână, e decizia lor, dar tot e mai bine când sunt lângă tine, acasă”.
„Mesaj pentru cititorii TIMPUL: să tindem către ceva mai bun, către schimbări radicale și sănătate tuturor”.
TIMPUL.MD
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
