Oficial: Rusia a exercitat „presiuni mari” asupra României din cauza scutului antirachetă

În cursul unui seminar pe teme de securitate organizat la Bruxeles, generalul Breedlove a făcut referire la ameninţările la adresa Danemarcei proferate de ambasadorul rus în Copenhaga, Mihail Vanin.

"Aceste ameninţări sunt doar următorul pas", a spus Breedlove, notând că, anterior, Rusia a exercitat "presiuni mari" asupra României şi Poloniei.

"Orice altă ţară care vrea să se alăture acestui sistem de apărare (antirachetă) va fi supusă presiunilor politice şi diplomatice" din partea Rusiei, a subliniat Breedlove.

Rusia va considera ţinte legitime toate ţările care vor găzdui instalaţii antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice, a avertizat sâmbătă ambasadorul rus în Copenhaga, Mihail Vanin, ameninţând că navele militare daneze riscă să fie atacate dacă Danemarca se va alătura sistemului antirachetă. "Dacă Danemarca se va alătura sistemului antirachetă, care este controlat de Statele Unite, acest lucru va însemna că navele militare daneze vor fi ţinte ale rachetelor nucleare ruse. Este important să se ştie acest lucru", a declarat ambasadorul rus la Copenhaga, Mihail Vanin, într-un interviu acordat publicaţiei Jyllands-Posten. "Nu cred că danezii înţeleg foarte bine situaţia. Participarea la sistemul antirachetă va fi în detrimentul relaţiilor dintre ţările noastre. Toate ţările care se vor alătura sistemului antirachetă NATO în viitor vor fi ţinte ale rachetelor balistice ruse", a adăugat Vanin.

"Comentariile ambasadorului Rusiei sunt inacceptabile. S-a depăşit limita", a reacţionat ministrul danez de Externe, Martin Lidegaard, citat de Associated Press. Danemarca a acceptat, în august 2014, să participe cu cel puţin o fregată la sistemul antirachetă NATO din Europa, care va include elemente terestre, staţionate în România şi Polonia, şi instalaţii navale.

Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a exprimat solidaritate cu Danemarca, declarând că sistemul antirachetă este pur defensiv şi nu are nimic de-a face cu Rusia. La rândul său, ministrul Apărării, Mircea Duşă, a afirmat că România nu este de acord cu declaraţia ambasadorului rus la Copenhaga potrivit căreia toate ţările participante la sistemul antirachetă NATO vor fi ţinte ale Rusiei, el subliniind că scutul de la Deveselu este un sistem defensiv.

Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că sistemele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.

Departamentul american al Apărării a anunţat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui "scut antirachetă" NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

Sursa: Mediafax.ro