Membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stephane Mallarme” şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO), laureată a Premiului Internaţional „Gottfried von Herder”
Ana Blandiana, pe numele ei adevărat Otilia Valeria Coman, s-a născut pe 25 martie 1942, la Timişoara. În 1944, tatăl ei, preotul ortodox Gheorghe Coman, s-a mutat împreună cu familia la Oradea, unde a slujit la Biserica cu Lună. Aici, poeta şi-a făcut studiile, iar în 1959 a debutat în revista Tribuna din Cluj cu poezia Originalitate. Între timp, tatăl sau a fost condamnat de regimul comunist, devenind deţinut politic, şi poetei i s-a retras dreptul de a publica şi de a intra la facultate. După o interdicţie de patru ani, numele ei va reapărea în revista Contemporanul. Va absolvi şi cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj. În 1964 a editat prima carte de poezie, Persoana întâia plural. Vor urma numeroase volume de poezie – Călcâiul vulnerabil (respinsă întâi de cenzură ca fiind „un adevărat strigăt de revoltă"), A treia taină (Premiul Uniunii Scriitorilor); Cincizeci de poeme (Premiul Academiei), Somnul din somn, Întâmplări din grădina mea, Poeme, Patria mea A4. A publicat şi cărţi de eseuri: Calitatea de martor, Autoportret cu palimpsest, Ghicitul în mulţimi, Cine sunt eu?, O silabisire a lumii, Spaima de literatură etc. Ana Blandiana s-a manifestat şi ca o poetă disidentă, având curajul să-l înfrunte direct pe dictatorul Nicolae Ceauşescu prin declaraţii publice acordate presei străine. Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, fondator şi preşedinte al Academiei Civice.
