Op-Ed. Anatol Țăranu: De ce nu pornește trenul negocierilor cu Uniunea Europeană

Ca să înceapă negocierile de aderare la UE, R. Moldova avea de îndeplinit, până la sfârșitul anului 2022 niște acțiuni, reieșind din cele nouă condiții stabilite de Comisia Europeană. Dar nu le-a îndeplinit pe toate. Reforma justiției e printre ele. Trenul negocierilor stă, deocamdată, în gara Chișinău și nu se știe când se va mișca spre Bruxelles.

Comisia Națională pentru Integrare Europeană (CNIE), convocată de președintele Maia Sandu pe data de 11 ianuarie, a constatat că din 35 de măsuri incluse în planul de acțiuni, elaborate în baza celor nouă condiții ale UE, au fost realizate 16, iar nouă sunt pe cale de a fi realizate. Printre acestea – „evaluarea extraordinară a candidaților pentru Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor; clarificarea competențelor Procuraturii anticorupție și ale Centrului Național Anticorupție în ceea ce privește combaterea corupției mari”, scrie Nicolae Negru într-un editorial pentru Ziarul Național.

Restul, 10 acțiuni – printre care eliminarea influenței oligarhilor din sfera politică, economică și mass-media – urmează să fie îndeplinite până la sfârșitul lunii martie 2023, spune președinția într-un comunicat de presă. De menționat că în ședința precedentă a CNIE, din noiembrie 2022, termenul final stabilit de Maia Sandu era începutul lunii martie. Ceea ce înseamnă că ceva nu merge cum se cuvine. Guvernarea s-a împăcat cu întârzierea negocierilor de aderare la UE și o ia în calcul.

În mod evident, veriga slabă e reforma în justiție. În decembrie 2022 a fost extins cu șase luni, până la 30 iunie 2023. Termenul de activitate a comisiei care efectuează verificarea integrității judecătorilor și procurorilor. Conform legii, misiunea comisiei respective se încheia la 31 decembrie 2022. Ministerul Justiției nu a evaluat corect starea de lucruri, a stabilit obiective nerealiste?

Nu există certitudinea că evaluarea judecătorilor care doresc să devină membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai altor structuri de autoadministrare a judecătorilor se va încheia către sfârșitul lunii martie, iar cea a procurorilor nici nu a început. Cinci judecători au și anunțat că nu sunt de acord și vor contesta rezultatele verificării. În 10 zile, un complet de judecată (trei judecători) din cadrul Curții Supreme de Justiție trebuie să examineze contestația lor.

E un moment critic al reformei. Dacă judecătorii CSJ, care de altfel sunt confirmați prin decret prezidențial, decid că judecătorii care obțin „cadouri” de sute de mii de lei, sub formă de terenuri, case, mașini, de la părinți, rude etc., sunt credibili, se reia procedura de evaluare a candidaților respectivi. Însă autoritatea Comisiei de evaluare va avea de suferit mult. Criteriile ei de integritate vor fi puse la îndoială și efectele evaluării vor fi minime, mai mult simbolice decât practice.

De menționat că un judecător nu-și pierde funcția și nu este eliminat din sistem, dacă nu trece filtrul Comisiei de evaluare. Miza e pe integritatea membrilor CSM și Consiliului Superior al Procurorilor (a căror selectare încă nu a început), ca ei să preia procesul eliminării din sistem a judecătorilor și procurorilor corupți, compromiși. Dacă se va reuși formarea CSM și CSP până la 30 iunie 2023, va fi un succes, dacă nu – termenul de aplicare a legii privind evaluarea va fi extins pentru a doua oară. Deocamdată, putem constata că guvernarea PAS nu reușește să respecte propriul plan de acțiuni. Iar fără reforma în justiție nu e posibilă nici dezoligarhizarea, nici lupta cu corupția.

Așa că trenul negocierilor cu UE ar putea să mai stea în gara Chișinău până la sfârșitul acestui an. E adevărat că și la Bruxelles nu așteaptă nimeni cu nerăbdare să înceapă negocierile cu Republica Moldova.