Toate delegaţiile naţionale au susţinut Rezoluţia AP OSCE cu privire la Moldova şi doar două delegaţii – Federaţia Rusă şi Cipru – s-au abţinut în timpul votării.

Ce urmează după adoptarea rezoluţiei?

Mihai Ghimpu, deputat PL

Ar fi o minune

Nu sunt primul care se îndoieşte de retragerea armatei şi a muniţiilor de pe teritoriul R. Moldova. Constituţia prevede că suntem stat neutru şi nu are ce căuta nicio armată străină aici. Avem şi prima Rezoluţie a Consiliului Europei, când a fost acceptată Rusia ca membru al CE, apoi Hotărârea de la Istanbul din 1999… Ar fi o minune dacă s-ar întâmpla, dar mă îndoiesc că o vor accepta.

Rusia vrea teritoriul R. Moldova. Asta e politica lor de la Ekaterina încoace, când au luptat să ocupe Caucazul, Balcanii etc. Ei vor să fim permanent sub cizma lor.

Liliana Palihovici, vicepreşedinte al Parlamentului, deputat PLDM

Rusia nu doreşte să plece din această regiune

OSCE revine preponderent la deciziile care nu au fost realizate. La Summitul din 1999 a fost pusă condiţia de retragere a trupelor ruseşti de pe teritoriul R. Moldova. Mă bucur că acest subiect apare într-o rezoluţie votată şi de AP OSCE. Mi-aş dori ca Rusia să se conformeze, dar odată ce reprezentanţii FR nu au votat documentul, probabil nu intenţionează să-şi retragă armata.
Rusia nu doreşte să plece din această regiune. Geopolitic vorbind, ea este interesată să-şi păstreze armata aici şi de fiecare dată a tins să aibă un cap de pod în regiune unde să-şi poată realiza interesele. Noi trebuie să luptăm pentru forţarea Rusiei pe toate căile diplomatice internaţionale pentru ca să-şi retragă armata sovietică.

Mihai Godea, deputat neafiliat

Conformarea acestei decizii contravine politicii externe a Rusiei

Aş vrea să fiu optimist, dar circumstanţele arată că nu este loc de prea mult optimism. Nu cred că Federaţia Rusă se va conforma aşa cum a făcut-o, de altfel şi în cazul Acordului de la Istanbul. Este foarte bine că AP OSCE a punctat încă o dată poziţia clară şi fără echivoc a acestei instituţii. Retragerea trupelor militare contravine obiectivelor Rusiei de politică externă în vecinătatea apropiată şi în această regiune. FR ar dori să obţină sprijinul politicii ruseşti dacă nu prin recunoaşterea independenţei internaţionale a Transnistriei, atunci prin transnistrizarea R. Moldova. Nu în zadar a reapărut ideea federalizării promovată de anumite forţe politice proruseşti atât de insistent în ultima vreme. Această chestiune poate constitui şi un element de şantaj în disputa Federaţiei Ruse cu Statele Unite.

Aprofundarea internaţionalizării problemei ar putea fi cheia soluţiei nodului transnistrean. Asta ar însemna că RM trebuie să insiste asupra implicării cât mai multor prieteni internaţionali inclusiv prin schimbarea formatului de negocieri şi recunoaşterea participării Statelor Unite şi Uniuni Europene. Federaţia Rusă ştie să-şi protejeze interesele şi are pârghii de şantaj inclusiv în R. Moldova.

Igor Dodon, deputat, grupul parlamentar al socialiştilor

Retragerea trupelor ruseşti nu trebuie să tensioneze relaţiile Tiraspolului cu Chişinăul

OSCE discuta activ, în special la mijlocul anilor 90 – începutul anilor 2000, statutul Transnistriei şi vorbea deschis despre federalizare. Noi, ca parte a opoziţiei parlamentare, suntem destul de activi, am susţinut şi susţinem proiecte de legi ale majorităţii parlamentare care rezolvă problemele economice şi sociale. Trebuie să fim conştienţi de faptul că retragerea trupelor din partea stângă a Nistrului nu trebuie să ducă la tensionarea relaţiilor dintre malul stâng şi cel drept. Atât timp cât nu va fi găsit numitorul comun asupra statutului politic al Transnistriei în componenţa statului suveran R. Moldova, retragerea forţelor ruseşti va fi în continuare subiectul discuţiilor.