Pentru realizarea acestuia au fost selectate șase orașe cu potențial de creștere economică în care vor fi alocate mai multe surse financiare.

În R. Moldova există peste 60 de orașe. Puțini însă pot susține cu tărie că, în afară de Chișinău, Bălți și câteva centre raionale, celelalte localități își merită titlul de oraș. Este în general răspândită opinia că societatea moldovenească este profund rurală, iar migrația masivă a populației este cauzată și de faptul că localitățile urbane au degradat continuu. Viceministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Veaceslav Guțuțui, susține că R. Moldova a intrat în mileniul III ca și cel mai puțin urbanizat stat european. „În perioada sovietică, orașele se bazau pe doi-trei agenți economici mari. Ulterior, orașele și-au pierdut capacitatea de dezvoltare urbană transformându-se în sate mari. La 1 ianuarie 2011, 41,6% din populație locuia în orașe”, a spus viceministrul. Chiar dacă în 2004 a existat un concept de dezvoltare urbană sub genericul „Moldova fermecătoare”, acesta a rămas atunci numai pe hârtie. În aceste condiţii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor a purces în 2012 la elaborarea unui Plan Naţional de Dezvoltare Urbană, prin studierea experienţei altor state, precum Letonia, Estonia, Slovenia și România. Documentul a fost înaintat la Cancelaria de Stat şi urmează să treacă prin procedurile de aprobare politică, proces care ar putea să fie destul de anevoios. 

Șase orașe ies în evidență

Pe 18 februarie, IDIS „Viitorul” a organizat o masă rotundă în care grupuri de experți au discutat despre redresarea situației actuale a orașelor din R. Moldova. Viceministrul MDRC, Veaceslav Guțuțui, a prezentat proiectul „Dezvoltarea urbană echilibrată în Republica Moldova” care urmează a fi realizat în cadrul Planului Național de Dezvoltare Urbană. Scopul proiectului este stabilirea polilor de creștere economică din țară. Cu alte cuvinte, este vorba de selectarea orașelor care, în urma investițiilor considerabile din partea statului, pot să cunoască un avânt economic și să presteze servicii pentru mai multe localități din regiune. Autorii subliniază că prioritară nu este reabilitarea arhitecturii urbane, ci dezvoltarea economică. Orașele au fost selectate în baza a șapte indicatori: populația economic activă, infrastructură de acces, infrastructură urbană, potențial economic, infrastructură de suport al afacerilor (ZEL-uri, bănci comerciale), instituții de învățământ și prezența oficiilor consulare. Cele mai multe puncte au obținut șase orașe: Cahul, Comrat, Ungheni, Orhei, Soroca și Edineț. Expertul IDIS „Viitorul” Victor Mocanu susține că, deocamdată, nu este clar cum autoritățile centrale vor finanța aceste orașe. „Intenția ministerului este bună, dar nu este pus la punct mecanismul de finanțare. Nu se știe în ce sfere de activitate vor fi alocați banii. Plus la toate, fără drumuri bune nu se va dezvolta niciun oraș”, crede expertul.

Tiraspolul e afectat de construcții haotice

Alexandr Ciumac, expert la Societatea pe acţiuni „Aral” din regiunea transnistreană, susține că niciun proiect de dezvoltare urbană a orașelor Tiraspol și Bender nu a fost pus în aplicare. Tot ce s-a făcut în ultimele două decenii este finalizarea blocurilor de locuit care au fost începute în perioada sovietică, iar construcția noilor obiective are loc haotic. „Se construiesc multe restaurante și centre comerciale fără autorizație. Agenții economici fac rost de acte abia la terminarea construcțiilor, iar autoritățile locale nu le demolează”, a declarat expertul. Alexandr Ciumac a spus că în ultimul an a demarat un program general de renovare a grădinițelor și școlilor din orașele de pe malul stâng al Nistrului.

Precizăm că masa rotundă a fost organizată de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Asociaţia pentru Politică Externă şi Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu susţinerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Slovaciei.