Orășelul nedumeriților

În orășelele lui Dodon și Usatâi se vorbește rusă, se joacă șah și fotbal, se cântă muzică revoluționară cubaneză. Iar pentru că Dodon, oricât de mare ar fi plapuma rusească, nu reușește să iasă din frustrările lui înguste, la sediul procuraturii strigă „jos Chirtoacă”.

Situația Moldovei e pe un plan secund în discuțiile internaționale, mai ales acum când sunt problemele cu imigranții și războiul din Siria. Ba chiar și Rusia e mai preocupată de război. După sancțiunile impuse de europeni, rușii au prins momentul oportun să își redreseze economia vânzând arme ambelor tabere din Siria. Din când în când mai trimit niște jurnaliști la Chișinău, care, nu știu prin meritul cui, nu sunt lăsați să intre în Moldova. România e singura acum preocupată real de situația noastră. Și nouă ne pare bine, dar nu ne interesează soluțiile lor. Orășelele din orașul nostru vor alegeri anticipate în ciuda tuturor avertismentelor venite de la oficialii români sau europeni.

Să nu uităm: așa cum se știe, în noiembrie 2014, cetățenii Moldovei nu au ales între un lider sau altul, între un partid sau altul, ci a fost un vot geopolitic – prorus sau proeuropean. Noi eram deja sictiriți de minciunile politicienilor noștri. Noi nu aveam încredere deplină în niciunul, am ales în silă o direcție. Iar aceste opțiuni nu s-au schimbat. Prorușii au rămas proruși, proeuropenii au rămas proeuropeni.

Înțeleg foarte bine că alegerile anticipate înseamnă să tocăm din nou câteva milioane pentru a obține același rezultat. Iată, în acest context aiuritor, îmi fac și eu un orășel, îl voi numi orășelul nedumeriților și îi voi primi cu mine pe toți cei care nu mai înțeleg nimic din situația actuală. Revin la părerea mea, actualul guvern trebuie silit să muncească cum trebuie, să facă reformele promise, să umple pușcăriile cu ei înșiși și alți corupți. Dar demisia în lanț nu înseamnă decât luarea la trântă cu leul moldovenesc ca să înlocuim niște corupți proeuropeni cu alți corupți proeuropeni. Din toate aceste anticipate ne vom alege cu un leu ca o muscă, un trai din ce în ce mai sărac (de parcă ar fi loc de mai rău!) și cu același guvern.

Și nedumerirea cea mai mare din orășelul meu e cererea demisiei președintelui. Ce poate schimba un președinte în Moldova? Nimic. Atunci de ce să îl dăm jos când mai are doar câteva luni de mandat? Bătălia cu Ghimpu, Timofti, Chirtoacă mă nedumerește total. Ați văzut-o în orășelul victoriei pe Greceanâi? Ei bine, și eu am văzut-o și mi-am făcut cruce la televizor. Păi familia dumneaei apare în raportul Kroll. Oare nu cei din Kroll i-au determinat pe oameni să se mute în corturi?

Usatâi, președintele orășelului Moldovei, stând alături de Dodon, președintele orășelului victoriei, îi propune lui Năstase, liderul orășelului demnității și adevărului, să îl facă procuror general. Există un cuvânt preluat și adaptat din rusă care exprimă șocul de nedumerire resimțit la o astfel de declarație. În calitate de ce anume își permite un primar de urbe să facă astfel de propuneri? Renato se visează la președinție. Iată cum! Promite bilete de odihnă la Condrița, în reședința prezidențială. Stai și te uiți cu gura căscată. Nici măcar nu se sfiește să arate după ce principii se ghidează în viață. Promite funcții și bilete de odihnă. Mită nesfârșită. Așa se vede succesul în orășelul Moldovei.

Un film prost, autofinanțat, asta e acum situația din Moldova. Iar noi nu vom primi ca pătura săracă a Romei antice circ și pâine. Noi avem doar circ și portofele goale.