La Budapesta, îngrijorarea este în creștere având în vedere că, din motive politice, premierul ungar, Viktor Orbán, amână ratificarea aderării Finlandei și Suediei la NATO, potrivit EUObserver.
“În cercurile politice ungare, au apărut zvonuri potrivit cărora asta s-ar putea datora Rusiei, din cauza strânselor relații dintre Orbán și (președintele rus) Putin”, a declarat pentru EUObserver Agnes Vadai, o europarlamentară din partea Partidului Socialist din Ungaria, de opoziție.
“Aderarea suedezilor și finlandezilor ar întări NATO or, asta nu e în interesul Rusiei“, a mai spus ea.
Cu ocazia reuniunii la nivel înalt de la Madrid, din luna iunie, statele membre ale NATO au aprobat în unanimitate aderarea celor două țări.
Ambele țări nordice participă deja la reuniunile NATO în calitate de invitate, dar nu se pot înscrie în clauza vizând apărarea reciprocă până când toate cele 30 de state membre ale NATO nu vor ratifica lărgirea organizației.
“Aceasta a fost cea mai rapidă ratificare de până acum din istoria recentă a NATO”, a declarat un oficial din partea organizației.
“Jocuri politice murdare”
Președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, a aprobat hotărârea cu condiția ca Finlanda și Suedia să extrădeze presupuși teroriști kurzi, în urma unor tratative pe această temă încă în curs de desfășurare între Ankara, Helsinki și Stockholm.
Dar votul parlamentului ungar era considerat ca și dat, având în vedere că atât partidul Fidesz al lui Orbán, de guvernământ, cât și opoizția ungară au sprijinit public această decizie.
“Guvernul suedez nu crede că Ungaria ar avea niște dubii importante în privința ratificării cererilor de aderare ale Suediei și Finlandei”, a declarat Ministerul suedez de Externe, acesta adăugând că “ministrul de externe, ministrul justiției și ministrul apărării din Ungaria au afirmat clar că sprijină cererile de aderare ale Suediei și Finlandei”.
Dar, în opinia dnei Vadai, în calculele lui Orbán ar putea intra niște “jocuri politice murdare” care s-ar datora relațiilor prietenești ale acestuia cu Moscova.
“De asemenea, Orbán are niște relații strânse cu Ankara, și nu doar politice, ci și în privința afacerilor or, Erdoğan nu dorește să rămână drept singurul membru al NATO care blochează aderarea (finlandezilor și suedezilor)“, a mai spus ea.
“Asta ar veni în ajutorul poziției Turciei, dacă Erdoğan ar putea să spună: ‘Uitați, până și unele țări din UE au îndoieli’“, a mai subliniat ea.
Ministerul ungar de Externe nu a răspuns întrebărilor redacției EUObserver.
Admiterea nu poate fi blocată la nesfârșit
Parlamentarii Fidesz îi țin și ei ‘în șah’ pe omologii lor din țară și pe cei nordici, mai spune ea.
“Atunci când delegații finlandezi și suedezi le-au pus întrebări legate de amânare, pe vremea când eram la Kigali, ei au spus că asta se datorează unor ‘probleme practice’ aflate pe agenda parlamentară, dar pur și simplu, acest lucru nu e adevărat”, a mai adăugat ea, referindu-se la discuția de culise din timpul conferinței parlamentare internaționale de la Kigali, de la sfârșitul acestei săptămâni, la care ea a participat.
“Nu era adevărat”, a mai spus ea, “din cauză că Parlamentul Ungar, care și-a reluat lucrările pe data de 26 septembrie, după vacanța de vară, ar fi putut să voteze deja problema pe 4 octombrie, dacă Orbán ar fi dorit-o. Cu o majoritate clară, procedura ar fi putut fi finalizată în 24 de ore, și încă rapid”.
Parlamentarii vor decide programul următoarei seesiuni, programată pe 24 octombrie, în cursul acestei săptămâni, stabilindu-se astfel un ‘moment al adevărului’, a mai subliniat ea, adăugând că șansele unui vot ar fi în noiembrie și în decembrie.
Vadai a spus că Orbán nu poate bloca procesul la nesfârșit, dat fiind marele sprijin de care lărgirea organizației prin aderarea nordicilor se bucură în Occident.
“El știe că, în calitate de membru al UE și al NATO, nu poate face asta”, a subliniat ea. “Asta e totodată în sprijinul intereselor de securitate ale Ungariei”, a mai spus parlamentara, fost ministru al apărării în guvernul ‘din umbră’.
Dar, dacă Orbán încearcă să îl ajute pe Erdoğan, atunci s-ar putea ca Ungaria să tergiverseze lucrurile până anul viitor, date fiind suspiciunile unor eurodiplomați potrivit cărora președintele turc nu ar da undă verde acestei decizii până la următoarele alegeri, programate în iunie 2023.
“Suedia este angajată într-un dialog continuu cu Turcia și cu Finlanda în vederea unui acord trilateral (pe tema cooperării împotriva terorismului), semnat cu ocazia summitului NATO de la Madrid”, a declarat ministerul suedez. “Sunt de așteptat noi întrevederi”, a mai adăugat instituția.
Ministerul finlandez de Externe a refuzat să comenteze informațiile.
