Paisprezece candidați s-au înscris în competiția electorală pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc în luna noiembrie în România. Potrivit sondajelor de opinie, în turul al doilea se vor confrunta actualul premier Victor Ponta și liderul Partidului Național Liberal, Klaus Iohannis.
Social-democratul Victor Ponta este creditat cu 57% din opțiunile electoratului. După doi ani și jumătate la șefia Guvernului de la București, Ponta se bucură încă de popularitate, grație unei prese favorabile. El a venit la putere în contextul măsurilor de austeritate luate de fostul executiv condus de liberal-democratul Emil Boc în perioada crizei economice.
Dreapta fărâmițată
Klaus Iohannis, de etnie germană, și-a câștigat respectul în calitate de primar al orașului Sibiu. El a ajuns în această funcție în 2000 și a fost reales de sibieni și la scrutinele din 2004, 2008 și 2012. Dezavantajul său este că, fiind de mai puțin de doi ani în PNL, nu a reușit să-și asigure susținerea deplină a liberalilor din întreaga Românie. În plus, firea sa discretă nu-i conferă energia necesară într-o competiție pentru prezidențiale. La toate acestea se adaugă fărâmițarea dreptei românești, care nu a fost capabilă să se unească în jurul unui singur candidat la aceste alegeri.
Astfel, cel puțin în primul tur de scrutin el va concura cu fostul premier liberal din perioada 2004-2008, Călin Popescu Tăriceanu. Acesta și-a dat demisia din PNL după ruperea Uniunii Social-Liberale (PNL-PSD), iar apoi și-a înființat propria formațiune, Partidul Liberal Reformator (PLR). Acesta însă nu a fost înregistrat de tribunal, așa că Tăriceanu va candida independent.
Pentru prima dată în cursa pentru președinția României s-au înscris și două femei, ambele din spectrul politic de dreapta. Este vorba de Elena Udrea, protejata președintelui Traian Băsescu. Ea este la șefia Partidului Mișcarea Populară, format tocmai pentru a-l susține pe actualul șef al statului, după „divorțul” său de PDL. Potrivit unui sondaj din 19 septembrie, Udrea ar acumula doar 6% din voturi, după Călin Popescu Tăriceanu, creditat cu 9% din intențiile de vot.
Cea de-a doua femeie care pretinde să ajungă în fruntea României este actualul europarlamentar Monica Macovei. În vârstă de 55 de ani și văduvită de carismă, ea este susținută totuși de cercul intelectualilor români, mai ales pentru reforma Justiției pe care a promovat-o în calitate de ministru de resort în perioada 2004-2007. Ca și Elena Udrea, a făcut parte din PDL, ambele au candidat în 2013 la șefia acestui partid, dar au pierdut în favoarea lui Vasile Blaga. Monica Macovei a demisionat din PDL la începutul lunii septembrie și a decis să candideze independent.
Fostul șef al Serviciului de Informații Externe, Teodor Meleșcanu, și-a anunțat pe ultima sută de metri intenția de a concura la prezidențiale. El a demisionat de la conducerea spionajului extern cu doar o zi înainte să-și depună candidatura. Meleșcanu a fost ministru al Afacerilor Externe în guvernul Văcăroiu, ministru al Apărării în perioada lui Călin Popescu Tăriceanu și interimar la Justiție în mandatul aceluiași premier. El a fost senator liberal în perioada 2004-2012. Meleșcanu, de 73 de ani, este cel mai vârstnic dintre candidați. El ar putea acumula din voturile electoratului paternalist, nostalgic după Ion Iliescu, chiar dacă fostul președinte social-democrat avea vederi de stânga.
Președintele Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, candidează pentru a cincea oara consecutiv la alegerile prezidențiale. A obținut cel mai bun rezultat în cursa pentru Cotroceni în anul 2000, când a intrat în turul al doilea alături de Ion Iliescu.
Și alții…
Și-au mai depus candidaturile la președinție liderul Uniunii Democrate Maghiare din România, Hunor Kelemen, fostul deputat PDL William Brânză, susținut acum de Partidul Ecologist Român, fostul primar al Clujului și senator al Partidului România Mare în legislatura 2004-2008, Gheorghe Funar. De asemenea, s-a înscris în competiția electorală omul de televiziune Dan Diaconescu, ajuns popular grație postului său OTV, care difuza emisiuni de scandal, înregistrând o audiență colosală. El și-a înființat Partidul Poporului Dan Diaconescu, obținând la alegerile parlamentare din 2012 aproape 10% din sufragii.
Mai candidează liderul Partidului Alianța Socialistă, Constantin Rotaru, reprezentantul Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania, Zsolt Szilagyi, liderul „Partidul Prodemo”, Mirel Mircea Amaritei. Dar acești candidați nu vor obține, potrivit estimărilor, scoruri mai mari de 1-2%.
Un scrutin fără surprize?
Cum majoritatea sondajelor îl dau învingător pe actualul premier Victor Ponta, creditat cu 57%, față de Klaus Iohannis, cu 43% din voturi, s-ar putea crede că zarurile au fost aruncate. Totuși în România și astăzi stârnește hazul situația creată la alegerile din 2009, când liderul PSD Mircea Geoană și-a proclamat victoria imediat după închiderea urnelor, întrucât sondajele îi dădeau întâietate, iar la trei dimineața, după ce majoritatea voturilor fuseseră numărate, a ieșit și Traian Băsescu din sediul său de campanie, râzând zgomotos: „I-am ciuruit”. Și a mai condus România timp de cinci ani.
21 de secții de votare în Republica Moldova
Alegătorii din Republica Moldova, care dețin cetățenie română, vor putea să-și exprime opțiunea electorală la 21 de secții de votare care vor fi deschise în țara noastră. Astfel, la Chișinău vor fi amenajate patru secții de vot, iar celelalte 17 – în regiuni. Câte o secție de vot va fi în următoarele localități: Orhei, Nisporeni, Hâncești, Călărași, Cahul, Cimișlia, Bălți, Soroca, Ungheni, Drochia, Giurgiulești, Cantemir, Ialoveni, Florești, Leova, Edineț și Fălești.
V.V.
