Nu vom comenta aici respectivele declarații, fie că sunt act de curaj ori de mitocănie politică. Ne interesează alt aspect al problemei.
Am mai remarcat și cu alte ocazii o „curiozitate” politică pur moldovenească: elitele conducătoare de la Chișinău taxează operativ, dur și curajos orice declarație „subversivă” a președintelui român T. Băsescu, în schimb niciodată nu schițează, măcar de ochii lumii, un gest de împotrivire față de declarațiile și acțiunile, cu adevărat subversive, antistatale și antimoldovenești ale președintelui rus V. Putin sau ale purtătorilor lor de mesaj. Cu alte cuvinte, Chișinăul oficial, susținut de acea parte a presei, vede paiul din ochiul lui Băsescu, dar nu și bârna din ochiul lui Putin.
Că partidul lui Voronin este o structură politică controlată și alimentată de Rusia e un adevăr care nu mai trebuie demonstrat. (Același lucru e valabil și în privința Mitropoliei Moldovei, care e o parte a Bisericii ruse). Când Băsescu face vreo declarație care ține de identitatea lingvistică, etnică și cultural-istorică a populației majoritare din R. Moldova – nu contează dacă acestea sunt făcute la locul și la timpul cuvenit! – la Chișinău sar în sus, ca mușcați de șarpe. Cu totul alta este reacția când autorii acțiunilor și declarațiilor cu adevărat antistatale sunt rușii, și coloana a cincea a Moscovei, comuniștii. Iată doar un singur exemplu, cel mai recent.
Zilele acestea, ambasadorul Rusiei s-a implicat obraznic în treburile interne ale R. Moldova, incitând și stimulând stările de spirit separatiste ale minorităților naționale. În afară de reacția… ritualică a președintelui N. Timofti, nici „acea parte a presei”, nici guvernul nu au luat atitudine…
…Tot zilele acestea, partidul lui Voronin a umplut cutiile poștale din blocurile de locuit de la Ciocana cu un „calendar” (în limba rusă!) în care sunt marcate „sărbătorile” pe care ei le recunosc. Bineînțeles, din numărul acestora nu fac parte sărbătorile naționale Ziua Independenței și Limba noastră! În schimb, sunt luate în cerculeț roșu alte „sărbători… naționale” – ziua comsomolului, a ocupării Basarabiei, a formării Armatei Roșii ș.a.m.d. Într-un cuvânt, comuniștii au inversat „piramida” și nimeni nu e deranjat de faptul că „sărbătorile” comuniștilor vin în flagrantă contradicție cu politica oficială a statului R. Moldova și cu aspirațiile proeuropene ale acestui stat.
Ceea ce se întâmplă azi în R. Moldova este o urmare directă a comportamentului duplicitar al „conducerii de vârf” a R. Moldova care declară drept idee națională integrarea europeană, dar în realitate continuă să promoveze falsurile ideologice sovietice și comuniste. Iată doar un singur exemplu în acest sens: după ce parlamentul a votat ziua de 25 decembrie, prima zi de Crăciun pe stil nou, drept zi de odihnă, era de așteptat ca acțiunile primelor persoane în stat să se „sincronizeze” cu respectiva decizie. Nicio persoană politică importantă însă nu a fost văzută la televizor în vreo biserică pe 25 decembrie, în schimb, pe 6 ianuarie, prima zi a Crăciunului pe stil vechi, șeful statului a fost arătat din toate unghiurile (cum sta la sfat cu V. Filat) în Catedrala Mitropoliei Moldovei…
Vechea poveste a politicienilor moldoveni – una spun, alta fumează. Probabil, din acest motiv au dereglări de vedere: văd paiul din ochiul lui Băsescu, dar nu și bârna din ochiul lui Putin.
