Inaugurat în 1937, palatul a fost construit de arhitectul Corneliu M. Marcu, ca reşedinţă a Principesei Elisabeta, fiica Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, fosta Regină a Greciei şi mătuşa Regelui Mihai. Palatul a cunoscut frământările celui de-al Doilea Război Mondial, i-a găzduit pe Regele Mihai şi regina-mamă Elena. Aici, la 30 decembrie 1947, Regele a semnat abdicarea forţată şi a pornit, în scurt timp, în exil.
Palatul a servit ca reşedinţă de protocol de stat, iar, în anii ’90, a devenit hotel şi restaurant. În anul 2001, Palatul Elisabeta a fost oferit ca reşedinţă oficială permanentă a Regelui Mihai, în calitate de fost şef de Stat.
În cei şapte ani scurşi de la acest moment, locul şi-a redobândit demnitatea şi s-a transformat în „centrul regalităţii de astăzi”, aşa cum l-a descris Principele Radu în volumul pe care i l-a dedicat, publicat de Editura „Humanitas”.
În zilele noastre, Palatul Elisabeta îşi defineşte această identitate publică, găzduind zeci de evenimente, întâlniri, dineuri, mese rotunde, interviuri care aduc împreună personalităţi ale sectorului public, artistic şi cultural, reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai societăţii civile, ai comunităţilor regionale. Salonul Alb, Sala Regilor, Salonul Regina Elena, Salonul cu bârne şi Sufrageria mare sunt, de regulă, spaţiile unde au loc aceste reuniuni. Aici se schimbă opinii, se nasc idei de proiecte şi parteneriate, uneori chiar şi controverse constructive.
Oaspeţilor le sunt prezentate operele artiştilor români contemporani din Galeria de Artă. Palatul este, de asemenea, gazda membrilor Familiilor Regale europene care vin să viziteze Bucureştiul, la invitaţia Principesei Margareta şi a Principelui Radu.
Palatul cuprinde, pe lângă spaţiile private ale Familiei Regale şi spaţiile publice destinate evenimentelor, birourile administraţiei (Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai I), Secretariatul Regal, Birourile de Protocol şi de Presă. Până în anul 2008, Biroul Reprezentantului Special al Guvernului, demnitate pe care Principele Radu a exercitat-o timp de şase ani, a avut sediul tot la Palatul Elisabeta.
De aici sunt gestionate sutele de angajamente publice, proprietăţile şi proiectele de dezvoltare ale Familiei Regale.
Palatul Elisabeta găzduieşte astăzi o entitate, Casa Regală, alcătuită dintr-un mănunchi de esenţe care o fac unică: puterea exemplului, calitatea de model, valoarea morală, dar mai există câteva aspecte. Unul din ele este spiritul de răspundere, altul este patriotismul, apoi viziunea pe durata unei vieţi, încrederea, iubirea, generozitatea.
În Palatul Elisabeta, Familia Regală a României continuă tradiţia strămoşilor săi prin angajamente de lungă durată în sprijinul dezvoltării şi modernizării României.
Palatul rămâne un spaţiu viu, care se metamorfozează cu fiecare operă de artă, cu fiecare piesă de mobilier adusă, dar mai ales cu fiecare dintre oamenii care îi trec pragul.
Calendar
Majestatea Sa Regele Mihai I al României
Majestatea Sa Regele Mihai I al României îşi va sărbători la 25 octombrie vârsta de 90 de ani. S-a născut în 1921, la Sinaia. Este fiul legitim al Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-mamă Elena.
Domnia
Prima domnie a MS Regelui Mihai I a început în 1927, după moartea bunicului său, Regele Ferdinand I. Regele-copil a fost tutelat de o Regentă condusă de unchiul său, Principele Nicolae al României.
După venirea pe tron a Regelui Carol al II-lea, în iunie 1930, şi după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său, devenind din ce în ce mai închis în sine şi mai gânditor. Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba-Iulia.
În urma abdicării tatălui său, la 6 septembrie 1940, a redevenit Regele Mihai I.
În timpul războiului, Regele i-a îmbărbătat pe ostaşii români care au luptat pentru reîntregirea tării, prin recuperarea Basarabiei ocupate de sovietici. Nu a fost, însă, de acord cu depăşirea liniei Nistrului şi cu înaintarea Armatei Române în interiorul URSS, alături de armatele Germaniei naziste. În ciuda refuzului mareşalului Antonescu, la 23 august 1944 Regele a hotărât trecerea României în tabăra aliaţilor săi tradiţionali. Acest act de curaj a scurtat războiul cu şase luni şi a cruţat vieţile a sute de mii de oameni.
Din 1944, Majestatea Sa Regele s-a opus din toate puterile instaurării autorităţilor comuniste (greva regală fiind apogeul acestor încercări). În cele din urmă, a fost obligat să abdice, la 30 decembrie 1947, sub ameninţarea uciderii, în caz de refuz, a 1000 de tineri deţinuţi de comunişti. Actul abdicării, semnat sub ameninţare, este ilegal şi lovit de nulitate. Mai mult, actul nu a fost niciodată sancţionat de Parlamentul României.
Exilul
Exilul MS Regelui Mihai şi al Reginei Ana a început odată cu revenirea de la nunta din Atena. Au locuit, până la sfârşitul anului 1948, la Vila Sparta, locuinţa Reginei-mamă Elena. Din 1949, Regele Mihai şi Regina Ana s-au mutat la Lausanne şi apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956.
Pentru a-şi câştiga existenţa, Regele şi Regina au construit o fermă de pui şi un mic atelier de tâmplărie.
Familia Regală s-a întors în Elveţia în 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriana „Lear Jeats and Co" din Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oraş de pe malul lacului Léman, la câţiva kilometri de Geneva. Aici a locuit peste patruzeci şi cinci de ani.
În anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu „Lear”, iar un an mai târziu a înfiinţat o companie de electronică şi de mecanisme automate, denumită METRAVEL, pe care a vândut-o cinci ani mai târziu.
Astăzi
Din biroul său de la Versoix şi, începând cu 2001, din cel de la Bucureşti, Regele Mihai a militat pentru interesele României şi pentru eliberarea acesteia de sub dictatura comunistă şi, după 1989, pentru intrarea României în NATO şi în Uniunea Europeană. Majestatea Sa a încurajat respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piaţă, păstrarea culturii naţionale, respectarea adevărului istoric, respectarea şi garantarea proprietăţii private, consolidarea statului de drept şi a democraţiei în România.
MS Regele Mihai şi MS Regina Ana locuiesc, din 2004, la Aubonne, în Elveţia. De marile sărbători creştine şi în funcţie de angajamentele lor publice, Majestăţile Lor aleg să fie alături de cei dragi, fie la Castelul de la Savarsin, fie la Palatul Elisabeta din Bucureşti.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
