Toate pădurile naturale au fost tăiate pentru necesitățile agriculturii, industria de prelucrare a lemnului și silvicultură. Rămășițele landșafturilor integre se reduc rapid, precum sporește urma de carbon a omenirii. Un studiu recent a arătat că între 2000 și 2013, 7% din toate pădurile naturale de pe planetă au ost distruse.
Pădurile naturale sînt foarte prețioase pentru mediul ambiant. Dar ele nu doar absorb o cantitate uriașă de dioxid de carbon din atmosferă, dar și sînt sălaș pentru multe animale și plante. De asemenea, s-a demonstrat că pădurile au un rol important în circulația apei prin ecosistem. Aceste landșafturi sînt foarte valoroase din punct de vedere al banch-markingului. Cu alte cuvinte, ele ne demonstrează cum sînt ecosistemele naturale. Acest tablou este tot mai greu de imaginat, spune Lars Lestadius, silvicultor în cadrul „Laestadius Consulting”, ce se află în Sliver Pring, statul Marylnd, și principalul autor al articolului publicat în revista ”Science Advances”.
Lestaidius și colegii lui de la Universitatea din Maryland au folosit imaginile din satelit, colectate din 2000, pentru a înțelege ce teritorii ajung în categoria pădurilor virgine. Imaginile din cosmos arată că doar puține din teritorii nu au fost modificate de om.
Drept virgine pe hartă au fost marcate teritoriile cu o acoperire de 20% de copaci și o suprafață de peste 500 de metri pătrați. După analiza tuturor imaginilor savanții au ajuns la concluzia că circa 919 mii de km pătrați din pădurile virgine, prezente pe hartă din 2000, au dispărut de pe ea în 2013. Echivalentul acestor masive silvice este egal cu suprafața Venezuelei.
Cele mai mari daune sînt depistat în tropice, unde au fost depistate două treimi din toate pierderile. Mai mult, situația de se înrăutățește deoarece ritmurile acestui proces cresc mereu. În Africa Ecuatorială, America de Suda și Asia de Sud-Est, au fost distruse de trei ori mai multe păduri în perioada 2011-2013, față de 2001-2003. Dacă această tendință va continua, unele țări și-ar putea pierde definitiv pădurile naturale. Paraguay, de exemplu, a pierdut 80% dintre pădurile virgine, începînd cu anul 2000, iar Brazilia acum are cu 157 de mii de km pătrați mai puține păduri în granițele lor. Cambodgia a pierdut 30% din păduri, potrivit studiului. Cu asemenea tendințe, Paraguay, Cambodgia și Guineea ecuatorială au toate șansele de a deveni țări fără păduri pînă în 2030.
Studiul se încheie pe o notă optimistă. Alte analize ale managementului silvic vorbesc despre faptul că unele țări reușesc să schimbe situația. Brazilia, de exemplu, a introdus restricții foarte stricte la fermele de soia și de animale, care sînt principalele motive ale despăduririi. Statutul de rezervații naturale sau a parcurilor naturale de asemenea, aduce folos, deși preponderent doar împotriva defrișării. Rezultate foarte proaste au demonstrat teritoriile aflate sub pericolul complexului agroindustrial. Mecanismele de certificare de genul Forestry Stewardship Council (FSC), de asemenea, nu aduc rezultate scontate. Pentru exemplu, țările din Africa Centrală, au pierdut o cantiate egală de păduri atît de pe urma tăierilor neautorizate, cît și a celor autorizate.
Alte rezultate ale studiului
Cea mai mare pondere a împăduririi o au țările România, Paraguay, Laos, Guineea Ecuatorială, Cambodgia și Nicaragua.
Dacă ne ritmurile pierderilor se vor menține, atunci Paraguay, Laos, Cambodgia și Guineea Ecuatorială vor rămîne fără păduri peste 20 de ani. Alte 15 țări își vor pierde pădurile peste 60 de ani, inclusiv Republica Congo, Gabon, Camerun, Bolivia și Myanmar.
Cauzele primare ale tăierii pădurilor – prelucrarea lemnului (37%), extinderea agriculturii (28%), precum și incendiile de pe urma activității umane (21%). Dintre toate pădurile existente în 2000, 12,4% au fost distruse în cadrul rezervațiilor, dar, conform regulilor managementului Uniunii Internaționale pentru Protecția Naturii – 1-3 categorii. 14% dintre ele au fost cauzate de acțiunile directe- tăierea, curățarea și incendiile. Celelalte 86% – datorită fragmentării din cauza motivelor enumerate, dar și din cauza proiectelor de infrastrutură.
Sursa:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
