Când vorbim de exemplul personal, fie că ne referim la viaţa personală sau cea profesională, acesta poate funcţiona în sens pozitiv sau negativ. De pildă, o persoană violentă va trimite un semnal celor din jur că un astfel de comportament este normal.
Exemplul personal se poate manifesta mental, emoţional sau fizic. Putem fi un exemplu mental pentru ceilalţi când avem un bagaj informaţional foarte bun pe un anumit domeniu. Persoanele care sunt centrate, echilibrate şi armonioase sunt, la rândul lor, exemple emoţionale, iar exemplele fizice sunt date de persoanele care se îmbracă elegant şi în general au grijă mereu să arate îngrijit.
„Oamenii sunt fiinţe uşor influenţabile. Prin exemplul personal, putem influenţa sau manipula fie prin ceea ce spunem, fie prin ceea ce facem. De regulă, persoanele sunt inspirate de persoanele care trec de la vorbe la fapte. Când vorbim de puterea exemplului, în primul rând e necesar să devin un exemplu pentru mine însumi”, explică psihologul Stelian Chivu.
Dacă de pildă ne dorim să devenim mai curajoşi, prin exerciţiu o putem face, dar nu ne va ajuta doar pe noi, ci şi pe cei apropiaţi nouă, pentru că mai devreme sau mai târziu ne vor urma exemplul. O astfel de acţiune are şi o explicaţie ştiinţifică. În creier se creează noi reţele neuronale, care îi ajută pe cei în cauză să aibă gânduri ce ţin de curaj şi apoi să trăiască starea de curaj.
„Exemplul personal al unora dintre noi este acceptat, apreciat şi copiat de către persoane care tind către ceea ce acestea au ajuns să reprezinte. Dacă privim la noii manageri de companii, în multe cazuri ei nu mai conduc prin măsuri coercitive, ci prin puterea exemplului personal. Atunci când nu merge ceva, managerul nu ezită să se implice şi rezolve problema. Când angajaţii sunt agitaţi, oricare ar fi motivul, prin calmul pe care îl manifestă el temperează situaţia. Când este nevoie de o soluţie la o problemă a firmei, el reuşeşte să o găsească rapid, dând astfel un nou exemplu celor din subordine”, detaliază psihologul Stelian Chivu.
De ce dorim să devenim un exemplu pentru ceilalţi
Înainte de a urma exemplul unei persoane, este bine să ne întrebăm care este motivul care ne determină să facem asta. Mai exact, ce găsim la acea persoană şi considerăm că avem nevoie pentru că, de fapt, spre acel ceva tindem.
Poate fi teama de a vorbi în public, dorinţa de a ne vindeca de o afecţiune de care suferim sau cea de a fi părinţi mai buni, iar exemplele pot continua. La tineri este mai complicat, deşi nu la toţi este la fel, pentru că mulţi îşi aleg persoane care se manifestă negativ şi le iau drept exemple.
Când puterea exemplului începe să funcţioneze pentru o persoană care l-a urmat, va merge la fel de bine şi pentru cei din anturajul său (familie, prieteni, cunoştinţe) şi astfel pentru societate, spun specialiştii. Cei mai influenţabili de puterea exemplului personal sunt copiii.
Sincronizare între ceea ce spunem şi ceea ce facem
Copiii de la 0 la 7 ani tind să îşi copieze părinţii în tot ceea ce spun şi ceea ce fac. Ca adulţi, la ei se vor regăsi astfel multe dintre comportamentele şi acţiunile părinţilor. ”Cea mai mare putere de educaţie a copiilor este puterea exemplului personal. Dacă părinţii se ceartă toată ziua şi se înjură în casă, asta va face mai târziu şi copilul. Dacă dimpotrivă se iubesc şi se respectă, copilul va face la fel. Dacă nu vrei să faci aceste lucruri pentru tine, măcar fă-le pentru copilul tău”, punctează psihologul Stelian Chivu.
Modelul persoanei care este un exemplu pentru ceilalţi este uşor de recunoscut. Este foarte concretă, are mereu iniţiativă, vorbeşte mereu prin puterea faptelor sale şi este deci un generator de succes, neaşteptând recompense. Perseverenţa este una dintre calităţile sale de bază. Chiar dacă nu a reuşit, continuă.
Pentru a deveni un model pentru alţii este important să conştientizăm că trebuie să existe o sincronizare între ceea ce spunem şi ceea ce facem. Dacă în majoritatea cazurilor doar spunem şi nu facem, atunci ne vom transforma într-un exemplu negativ pentru cei din jur. De pildă, dacă nu suntem punctuali, vom transmite un mesaj extrem de clar apropiaţilor, indiferent de scuzele pe care le-am avea.
„Practic, puterea exemplului este cea mai rapidă formă de educaţie asupra celorlalţi, dar şi de autoeducaţie. Prin exemplul personal putem face rapid schimbările în ceilalţi pe care ni le dorim”, precizează psihologul Stelian Chivu.
Primul pas pentru a deveni un exemplu pentru ceilalţi este să ne dorim acest lucru, iar apoi să ne identificăm zona de excelenţă, domeniul în care suntem experţi. Prin practică, vom deveni din ce în ce mai buni, iar în timp vom accesa noi modalităţi pentru a practica profesia pe care o avem mai bine şi într-un timp mai scurt. Ultimul pas este la fel de important ca şi ceilaţi şi vizează dăruirea.
„Dacă nu dăruim ceea ce avem, fie că e vorba de lucruri materiale sau informaţii pe care le-am acumulat în timp, nu putem vorbi de puterea exemplului. Într-o astfel de situaţie, se va manifesta puternic egoul. Exemplul personal trebuie însoţit mereu şi de o modestie constructivă, iar atunci ceilalţi îl vor urma fără să fie nevoie de nicio altă acţiune”, concluzionează psihologul Stelian Chivu.
Sursa: Adevarul.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
