Pasat, scrisoare către Maia Sandu: Acești semnatari merită distincții de stat pentru „dreptatea limbii și a culturii naționale”

Președintelui Republicii Moldova
Doamnei Maia Sandu
Stimată Doamnă Președinte!

Subsemnatul, Valeriu Pasat, istoric, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei, doresc să aduc în atenția Dumneavoastră o problemă majoră, de interes național.

Demersul meu vizează un eveniment remarcabil, care a avut loc în Republica Moldova cu peste 30 de ani în urmă. Este vorba despre elaborarea, apoi publicarea în câteva organe de presă de la Chișinău, a unui document de însemnătate majoră, intrat în analele istoriei noastre recente ca „Scrisoarea celor 66”, cifra indicând numărul semnatarilor. Această „Scrisoare…” a fost un studiu riguros elaborat și un temerar memorandum, prin care se cerea autorităților sovietice de la Chișinău: a) proclamarea limbii vorbite de populația majoritară a RSSM ca limbă de stat (oficială); b) revenirea la alfabetul latin, interzis de autoritățile sovietice încă în anii ’40 ai secolului al XX-lea; c) recunoașterea identității limbii vorbite în RSS Moldovenească și în România socialistă de atunci (august 1988).

Documentul a fost semnat, în ultimă instanță, de 66 de reprezentanți ai intelectualității din RSSM: scriitori, ziariști, profesori universitari, filologi, istorici, dar și juriști, medici, matematicieni, biologi ș.a. – cei mai mulți având grade științifice (lista semnatarilor documentului în cauză, cu indicarea profesiunilor și a titlurilor ce le dețineau în acea perioadă – se anexează). Caracterul democratic al promovării documentului e demonstrat și de faptul că în faza inițială, „Scrisoarea…” a avut circa 200 de semnături, dar pe parcurs unii, dintr-un motiv sau altul, și-au retras semnătura.

Fără ca să-i oblige cineva, fără a avea interese de partid sau de grup, semnatarii acestui memorandum s-au încadrat plenar într-o luptă decisivă pentru adevărul istoric, pentru afirmarea limbii materne, pentru drepturile fundamentale ale poporului nostru. Studiind documentele operative ale Ministerului Securității Naționale în legătură cu emiterea, difuzarea și circulația documentului în cauză, pot confirma că semnatarii lui – conform metodelor practicate de organele represive sovietice, – riscau, în cel mai bun caz, internarea forțată în clinici sau în spitale de psihiatrie. Acești concetățeni ai noștri ce au intrat într-o competiție inegală cu un regim totalitar, care părea unora atotputernic și veșnic, au meritat în opinia mea, pe dreptate, supranumele de „spartani”.

Odată cu publicarea „Scrisorii celor 66”, pe 17 septembrie 1988, în ziarul „Învățământul public”, apoi, peste o săptămână, în revista „Literatura și arta” și în alte publicații de la Chișinău, s-a declanșat un proces de colectare a semnăturilor de adeziune la revendicările enunțate în document. Astfel, a început valul format din sute de mii de aderenți activi la Mișcarea de eliberare națională, care a culminat cu obținerea drepturilor revendicate de „spartani” – limbă oficială, alfabet latin, istorie adevărată; dar s-a mers și mai departe, până la dobândirea independenței de stat și înlocuirea regimului totalitar cu unul democratic etc.

Din păcate, cu trecerea anilor, fapta „spartanilor” de la Chișinău a fost dată uitării. Firește, la mijloc e și uimitoarea și unanima modestie a semnatarilor „Scrisorii celor 66”, căci nimeni dintre ei nu și-a etalat meritele și nu a revendicat vreun privilegiu de la noile autorități de la Chișinău pentru acest excepțional act de curaj și de demnitate națională, care a avut urmări decisive în istoria noastră recentă.
Ca istoric, dar și ca simplu cetățean, consider că fapta autorilor acestui excelent Memorandum nu trebuie subestimată, nici dată uitării. Tocmai de aceea, la aniversarea a 25-a de la publicarea „Scrisorii celor 66”, în octombrie 2013, am avut o intervenție pe această temă în cadrul Adunării Generale a Academiei de Științe de la Chișinău, în care am sugerat necesitatea adresării, din partea AŞM, a unui memoriu către Președintele Republicii Moldova, dl Nicolae Timofti, solicitându-se acordarea unor distincții de rigoare celor care au contribuit decisiv la afirmarea limbii române în RSSM. Ideea a fost unanim susținută de comunitatea academică. În eventualitatea unui demers concret, capul de listă urmau să-l constituie semnatarii „Scrisorii celor 66”, unii urmând a fi omagiați deja post-mortem. De atunci, s-au scurs câțiva ani, dar Memoriul nostru a rămas fără răspuns.

În virtutea celor menționate și în ajunul împlinirii, la 27 august 2021, a 30 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova, – eveniment important și semnificativ pentru destinul populației din noua formațiune statală apărută pe harta politică a lumii contemporane, – am decis să mă adresez Domniei Voastre, Doamnă Președinte al Republicii Moldova, având toată speranța și convingerea că veți aprecia la justa ei valoare importanța faptei de mare curaj civic și rezonanță socială a semnatarilor scrisorii în cauză. Repunerea în actualitate a acestei fapte, inclusiv emiterea unui decret prezidențial în vederea acordării unor distincții de stat acestor luptători pentru dreptatea limbii și culturii naționale, ar servi ca model de abnegație și iubire față de valorile naționale atât în procesul cultivării, la actuala generație, a unei culturi istorice și civice, cât și în cel al formării unei conștiințe istorice bazate pe adevăr, știind că istoria constituie o forță edificatoare a societății.

În speranța că veți examina cu necesara atenție acest demers și veți da curs solicitării noastre prin emiterea unui decret special, pentru ca semnatarii documentului la care m-am referit să fie onorați pe măsura aportului lor în apărarea adevărului științific, primiți, Vă rog, Doamnă Președinte, asigurările mele de profundă gratitudine, stimă și considerațiune.

Academician Valeriu PASAT
Chișinău, 28 iulie 2021

LISTA PERSOANELOR CARE AU SEMNAT „SCRISOAREA CELOR 66”
Nr. Prenume și nume. Titlul științific și domeniul de activitate
1. Bogdan Istru, decedat, scriitor al poporului, membru-corespondent al AŞ a RSSM
2. Marc Gabinschi, decedat, doctor în ştiinţe filologice
3. Arcadie Evdoşenco, decedat, doctor în ştiinţe filologice
4. Vasile Bahnaru, candidat în ştiinţe filologice
5. Alexandru Burlacu, candidat în ştiinţe filologice
6. Anatol Gavrilov, candidat în ştiinţe filologice
7. Ion Eţcu, decedat, candidat în ştiinţe filologice
8. Ion Zaporojan, decedat, candidat în ştiinţe filologice
9. Teodor Cotelnic, decedat, candidat în ştiinţe filologice
10. Emil Mândâcanu, candidat în ştiinţe filolgice
11. Veronica Purice, decedată, candidat în ştiinţe filologice
12. Nicolae Raevschi, decedat, candidat în ştiinţe filologice
13. Constbatin Tănase, decedat, candidat în ştiinţe filologice
14. Andrei Ţurcanu, candidat în ştiinţe filologice
15. Alexei Cenuşă, decedat, candidat în ştiinţe filologice
16. Victor Cirimpei, decedat, candidat în ştiinţe filologice
17. Vasile Ciocanu, decedat,candidat în ştiinţe filologice
18. Valeriu Cupcea, decedat, artist al poporului din RSSM
19. Vitalie Rusu, artist al poporului din RSSM
20. Mihai Grecu, decedat, artist platic al poporului din RSSM
21. Emil Loteanu, decedat, artist al poporului din RSFSR
22. Veniamin Apostol, decedat, maestru emerit al artelor din RSSM
23. Glebus Sainciuc, decedat, artist plastic emerit al RSSM
24. Vasile Iovu, artist emerit al RSSM
25. Andrei Vartic, decedat, laureat al premiului „B. Glavan” al comsomolului din Moldova
26. Valeriu Babanschi, decedat, membru al Uniunii scriitorilor din URSS
27. Vasile Badiu, decedat, membru al Uniunii scriitorilor din URSS
28. Vladimir Beşleagă, membru al Uniunii scriitorilor din URSS
29. Alexandru Brodschi, decedat, membru al Uniunii scriitorilor din URSS
30. Vasile Vasilache, decedat, membru al Uniunii scriitorilor din URSS
31. Nicolae Esinencu, decedat, membru al Uniunii scriitorilor din URSS
32. Vlad Zgârciob, membru al Uniunii scriitorilor din URSS
33. Alexandru Cozmescu, decedat, membru al Uniunii scriitorilor din URSS
34. Leonida Lari, decedată, membru al Uniunii scriitorilor din URSS
35. Gheorghe Malarciuc, decedat, membru al Uniunii scriitorilor din URSS
36. Dumitru Matcovschi, decedat, membru al Uniunii scriitorilor din URSS
37. Valentin Mândâcanu, decedat, membru al Uniunii scriitorilor din URSS
38. Serafim Saka, decedat, membru al Uniunii scriitorilor din URSS
39. Andrei Strâmbeanu, membru al Uniunii scriitorilor din URSS
40. Arcadie Suceveanu, membru al Uniunii scriitorilor din URSS
41. Ion Hadârcă, membru al Uniunii scriitorilor din URSS
42. Ion Ciocanu, decedat, membru al Uniunii scriitorilor din URSS
43. Gheorghe Vrabie, decedat, membru al Uniunii artiştilor plastici din URSS
44. Ion Păcuraru, membru al Uniunii compozitorilor din URSS
45. Iulia Ţibulschi, membru al Uniunii compozitorilor din URSS
46. Ion Dediu, decedat, doctor în ştiinţe bilogice
47. Leonid Bulmaga, candidat în ştiinţe istorice
48. Ion Ţurcanu, candidat în ştiinţe istorice
49. Gheorghe Bobână, candidat în ştiinţe filozofice
50. Ştefan Lupan, candidat în ştiinţe filozofice
51. Vlad Pâslaru, candidat în ştiinţe pedagogice
52. Aurelian Silvestru, candidat în ştiinţe psihologice
53. Vitalie Baltag, decedat, candidat în ştiinţe fizico-matematice
54. Arcadie Barbăroşie, candidat în ştiinţe fizico-matematice
55. Leonid Dohotaru, candidat în ştiinţe fizico-matematice
56. Alexei Leahu, candidat în ştiinţe fizico-matematice
57. Mihai Clima, decedat, candidat în ştiinţe fizico-matematice
58. Anatol Rotaru, decedat, candidat în ştiinţe fizico- matematice
59. Ion Holban, candidat în ştiinţe fizico-matematice
60. Alexandru Şubă, candidat în ştiinţe fizico-matematice
61. Vasile Nedelciuc, candidat în ştiinţe tehnice
62. Pavel Balmuş, decedat, membru al Uniunii jurnaliştilor din URSS
63. Dinu Mihail, membru al Uniunii jurnaliştilor din URSS
64. Irina Condrea, membru al Uniunii jurnaliştilor din URSS
65. Ion Conţescu, decedat, colaborator ştiinţific
66. Vlad Pohilă, decedat, colaborator ştiinţific