În ultima perioadă, s-a observat o insistență crescândă asupra ideii că a critica Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar fi un gest lipsit de patriotism. O astfel de retorică pare să încurajeze o supunere pasivă, o formă de resemnare intelectuală.
De asemenea, este problematică tendința spre o gândire unanimă, colectivă, care exclude diversitatea de opinii. O societate rezilientă se construiește prin dialog deschis, prin confruntarea de idei și prin cultivarea toleranței față de perspective diferite.
Ceea ce generează un profund sentiment de dezamăgire este incompetența și deficiențele administrative ale actualei conduceri. Pare că un nivel similar de ineficiență în guvernare nu a mai fost întâlnit în istoria recentă a Republicii Moldova. Pe parcursul ultimilor patru ani, guvernarea PAS nu a reușit să prezinte rezultate concrete în niciunul dintre domeniile cheie, iar sărăcia a devenit o realitate tot mai apăsătoare pentru un segment semnificativ al populației. Oamenii se luptă zilnic cu creșterea prețurilor și cu dificultatea de a-și asigura traiul minim.
În acest context, lideri importanți ai PAS, precum Recean și Grosu, înregistrează ratinguri de încredere extrem de scăzute, undeva la 5-6%. Această cifră subliniază o ruptură profundă între așteptările cetățenilor și performanța guvernanților.
Având în vedere acest istoric recent de performanță slabă și scăderea dramatică a încrederii, se impune o întrebare fundamentală: de ce ar trebui să existe încredere că următorii patru ani vor aduce schimbări pozitive semnificative? Această interogație este legitimă și necesită o justificare clară din partea celor care solicită reînnoirea încrederii publice.
