Pericolele care ameninţă lumea: Principalele conflicte armate care se derulează în prezent pe glob

"Poţi fi iertat dacă eşti de părere că lumea e un loc destul de oribil în prezent", spune specialistul JP Morgan Michael Cembalest într-un editorial din iulie 2014, care analizează impactul principalelor conflicte din lume asupra pieţelor globale de capital şi a economiei mondiale.

Potrivit acestuia, 11,7 la sută din populaţia totală a lumii se află în război, reprezentând, în acelaşi timp, 9 la sută din marii producători de petrol.

Siria e teritoriul cu cel mai mare şi letal dintre războaiele care se poartă în prezent în lume, în ultimii trei ani numărul de morţi atingând cel puţin 191.000. Mai puţin de jumătate dintre aceste decese sunt provocate de lupte, jumătate care echivalează cu majoritatea deceselor provocate de luptă în 2013 în toată lumea, potrivit lui Joshua S. Goldstein, profesor emerit şi academician cercetător în Statele Unite, autor al cărţii premiate "Winning the War on War: The Decline of Armed Conflict Worldwide".

În 2014, luptele s-au răspândit în Irak, unde insurgenţii sunniţi controlează teritorii considerabile şi unde cei mai radicali militanţi au declarat un Stat Islamic în teritoriile pe care le controlează îm Siria şi Irak. Războiul a devenit internaţional prin extinderea în Liban, unde bombardamente şi confruntări au loc în mod frecvent, şi prin prezenţa în Siria a membrilor Hezbollah libanezi, a gărzilor revoluţionare iraniene pro-guvernamentale şi a jihadiştilor sunniţi din mai multe ţări.

Principalele conflicte care au loc în aceste momente în lume, clasificate în funcţie de numărul de victime:

Siria

– Cel mai sângeros război în prezent. Conflictul a început în 2011, când protestele la nivel naţional împotriva regimului Bashar al-Assad au fost întâmpinate de o ofensivă violentă din partea forţelor guvernamentale.

– Părţi implicate:

proguvernamentali – Armata şi rezistenţa siriană, care cuprinde mai multe grupări: al-Muqawamah al-Suriyah, al-Lijan al-Sha’biyah, Hezbollah (luptători pro-Assad din Liban), Shabiha, Armata pentru Apărare Naţională (miliţia);

rebeli – foarte multe uniuni şi grupări care s-au format de-a lungul conflictului, printre care: Armata Siriană Liberă, Frontul Revoluţionarilor Sirieni, Frontul Islamic de Eliberare Siriană, Armata Islamului (formată din 50 de grupuri jihadiste armate), Frontul Islamic, Statul Islamic în Irak şi Levant.

– Părţi externe implicate:

Iran sprijină armata siriană cu ajutoare logistice şi operative. Rusia trimite armament şi efective militare armatei siriene. Coreea de Nord ar fi trimis în repetate rânduri armament şi piese balistice armatei siriene, fără să existe însă confirmări.

Statele Unite, Turcia, Qatar, Arabia Saudită şi ţări europene oferă rebelilor sirieni ajutor logistic şi operativ.

– În prezent, Statul Islamic în Irak şi Levant (SIIL sau SI) este forţa majoră a opoziţiei şi cel mai bogat grup terorist din lume, câştigând în ultimul an o putere fără precedent. Poziţia Statelor Unite în acest conflict s-a schimbat când Obama a anunţat raiduri aeriene şi bombardamente în Siria pentru a proteja civilii nevinovaţi de terorişti. Militanţii SI au revendicat în ultima lună decapitarea a doi jurnalişti americani ca avertisment pentru ingerinţele Occidentului.

Irak

– A început în 2011.

– O continuare directă a invaziei americane în Irak din 2003, insurgenţa irakiană a escaladat după retragerea trupelor Statelor Unite în 2011, ducând la un conflict violent cu guvernul central, precum şi la violenţe între grupările religioase irakiene. Din 2011, grupări militante sunnite au intensificat atacurile asupra populaţiei majoritare shiite pentru a submina încrederea în guvernarea shiită. Grupările armate din Irak şi-au intensificat activitatea odată cu războiul civil din Siria.

– În 2014 , insurgenţa a escaladat dramatic după ce Statul Islamic a cucerit Mosulul şi zone importante din nordul Irakului, conflictul din Irak fuzionând cu cel din Siria într-unul mult mai letal.

– Părţi implicate:

proguvernamentali – Armata, gruparea Fiii Irakului, armata Peshmerga a statului Kurdistan din Irak (kurzii), Forţele de Rezistenţă Maxmur, Aripa armată a PKK, voluntari şiiţi, Brigăzile de Pace, formate din musulmani şiiţi irakieni;

antiguvernamentali – foarte multe grupări islamiste şi sunnite, SIIL, Frontul pentru Jihad şi Schimbare.

Între 1.000 şi 9.999 de decese pe an

Ucraina

– A început în 2014.

– Părţi implicate:

Armata ucraineană

Rebelii din "Republica Populară Doneţk", rebelii din "Republica Populară Luganask" şi Frontul Popular Novorusia (confederaţie autoproclamată din sud-estul Ucrainei, formată la 24 mai 2014 în urma unirii dintre Doneţk şi Lugansk).

– Războiul din estul Ucrainei este un conflict armat în desfăşurare în regiunea Donbas a Ucrainei (Doneţk şi Lugansk). După revoluţia din februarie 2014 şi mişcarea Euromaidan, care s-au încheiat cu înlăturarea de la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici, şi după anexarea Crimeei de către Rusia, proruşii şi grupările antiguvernamentale au început demonstraţii în estul ţării. Demonstraţiile au escaladat într-un conflict armat între forţele separatiste ale autoproclamatelor Republici Populare Doneţk şi Lugansk şi guvernul ucrainean.

– În prezent, conflictul din Ucraina stă sub semnul a ceea ce poate fi considerată o invazie voalată a forţelor ruse. Între 22 şi 25 august, Rusia a trimis în Ucraina personal militar şi artilerie sub forma unui convoi umanitar. Potrivit şefului Serviciului ucrainean de securitate, Valentin Nalivaicenko, Ucraina a considerat evenimentele din august "o invazie directă" a Rusiei în Ucraina.

Israel-palestinieni, în Fâşia Gaza

– A început în 1948 – după Declaraţia de Înfiinţare a Statului Israel, la 14 mai 1948, Liga Arabă a decis să intervină din partea arabilor palestinieni, intrând cu forţele armate în fosta Palestina britanică şi începând prima fază a Războiului arabo-israelian.

– Adesea numit "cel mai dificil de rezolvat" conflict din lume, confruntarea a fost marcată de-a lungul timpului de armistiţii şi acorduri de pace (în 1993 şi 2000), dar şi de ofensive israeliene sângeroase. Perioada principală de desfăşurare a conflictului a fost 1964 – 1993.

– Părţi implicate:

Armata israeliană;

Principalele grupări armate palestiniene care luptă în Fâşia Gaza: Hamas, Jihadul Islamic, Comitetele Rezistenţei Populare, Salafişti Jihadişti şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, la rândul lor structurate în subgrupări.

– În prezent, Israelul şi mişcarea Hamas se află într-un "armistiţiu permanent", după 50 de zile de confruntări intense din Fâşia Gaza, soldate cu cu peste 2.130 de morţi în rândul palestinienilor şi cu 68 de victime în rândul israelienilor.

Egipt

– A început în 2011, odată cu revoluţia împotriva guvernului Mubarak.

– Egipt rămâne închis într-un proces de tranziţie politică după retragerea de la putere a liderului Hosni Mubarak, în februarie 2011. Ţara este în prezent puternic divizată între grupuri islamiste şi seculare, în timp ce armata egipteană rămâne principalul factor de decizie al ţării, potrivit middleeast.com.

– Rezultatele primelor alegeri democratice, din 2011-2012, câştigate de partidele islamiste, au fost anulate, lăsând Egiptul fără instituţii ale statului. Parlamentul ales în mod democratic pentru prima oară în zeci de ani a fost dizolvat în iunie 2012, iar candidatul Fraţiei Musulmanilor Mohammed Morsi a câştigat alegerile prezidenţiale la mijlocul lui 2012, dar a fost înlăturat un an mai târziu.

– Incertitudinea politică a generat proteste, greve şi neîncrederea poporului în partidele islamiste şi seculare, precum şi tensiune musulmano-creştină în unele părţi ale ţării.

Libia

– A început în 2011, odată cu sfârşitul Războiului civil din Libia, care a dus la înlăturarea de la putere a lui Muammar Gaddafi. Conflictele violente dintre diverse grupări ale miliţiei şi forţe de securitate ale statului au escaladat în conflictul care are loc în 2014 în Libia.

– Luptele care se desfăşoară în prezent în Libia sunt cele mai violente de la căderea regimului Gaddafi şi au izbucnit în urma unui atac comis de o grupare armată alcătuită din combatanţi islamişti şi foşti rebeli din oraşul Misrata (la 200 kilometri est de Tripoli). Până în prezent, au fost soldate cu cel puţin 47 de morţi şi 120 de răniţi şi au dus la evacuarea de personal străin diplomatic, precum şi la avertizări privind evitarea călătoriilor.

Mai puţin de 100 de decese pe an

Coreea

– A început în 1945, după divizarea teritoriului în Coreea de Sud şi Coreea de Nord în urma victoriei Aliaţilor în Al Doilea Război Mondial.

– Războiul Coreean (1950-1953) a lăsat cele două Corei separate prin Zona Demilitarizată Coreeană, de la Războiul Rece până în anii 2010. În anii 2000 relaţiile dintre cele două părţi s-au îmbunătăţit, guvernele liberale din sud arătând mai multă prietenie faţă de nord în comparaţie cu guvernele precedente. Situaţia s-a schimbat ulterior, sub conducerea preşedintelui conservator sud-coreean Lee Myung-bak, care s-a opus dezvoltării continue a armamentului nuclear în Coreea de Nord. După moartea liderului suprem al Phenianului Kim Jong-il, succesorul său Kim Jong-un a pornit un război la nivel de declaraţii cu Statele Unite şi Coreea de Sud, pe care ameninţă cu lansări de bombe nucleare.

– În prezent, relaţiile dintre cele două Corei nu par să arate tensiuni grave. Criza a fost marcată, în 2013, de o escaladare extremă a retoricii lui Kim Jong-Un, ale cărui acţiuni şi declaraţii sugerau atacuri nucleare iminente împotriva Coreei de Sud, Japoniei şi Statelor Unite.

Alte zone aflate în prezent în conflict, potrivit International Relations:

Afganistan – Soarta guvernului este nesigură, în timp ce comunitatea internaţională retrage din forţe, iar cele talibane persistă.

Nigeria – O grupare islamistă violentă a instigat în nord la violenţe repetate, bombardamente şi atacuri guvernamentale ca reacţie. În 2011 teroriştii islamişti au aruncat în aer sediul ONU, iar în prezent ucid femeile care vaccinează locuitorii împotriva poliomielitei. Luptele se extind uneori şi în statul vecin Camerun.

Republica Democrată Congo – Grupele de menţinere a păcii au suprimat o grupare armată în estul ţării, iar în 2014 încercau să dezarmeze o alta. Lupte sporadice dar violente continuă în zone din est.

Sudanul de Sud – După un lung război între nord şi sud, sudul a votat pentru independenţă, dobândită în 2011. Sudanul de Sud a intrat apoi într-un război civil sângeros cu nuanţe etnice care potrivit rapoartelor a dus la moartea a zeci de mii de oameni. Un armistiţiu destul de şubred este în vigoare din mai 2014.

Republica Centrafricană – Au loc lupte grave între musulmani şi creştini, cu potenţial de genocid. Confruntările nu sunt continue, dar ating niveluri mari de violenţă. Un armistiţiu a intrat în vigoare la 30 iulie 2014.

India – Au loc insurgenţe maoiste, în prezent derulându-se un armistiţiu cu o grupare centrală.

Mali – Islamiştii au fost îndepărtaţi în nord de către francezi, dar insurgenţa etnică ameninţă să înceapă din nou. Un armistiţiu a intrat în vigoare în mai 2014.

Filipine – Lupte sporadice cu militanţi islamişti în insulele sudice.

Rusia – Bombardamente sporadice din partea militanţilor islamişti din sud, inclusiv din Cecenia.

Somalia – Trupe din Uniunea Africană (majoritatea din ţări apropiate, ca Uganda) au reasigurat controlul guvernamental asupra tuturor oraşelor majore, în timp ce militanţi al Shabab din zonele rurale bombardează ocazional oraşe lipsite de acest control.

Sudan – Genocidul din Darfur a avut loc în 2004, dar incidente brutale continuă să apară. Rebelii rămân activi.

Yemen – Guvernul post-Saleh a înregistrat câteva succese împotriva militanţilor islamişti, care au preluat controlul asupra unor oraşe din sud, dar lupte pe baze etnice au izbucnit în nord.