Îşi face studiile la seminarul teologic din Chişinău, de unde este eliminat pentru activitate politică. În 1891 se refugiază în România, unde contactează cu membrii cercurilor literare din jurul lui B. P. Hasdeu şi C. Dobrogeanu-Gherea. În 1897 editează culegerea de folclor „Suspine", prefaţală de poetul G. Coşbuc. Colaborează la periodicile „Viaţa", „Literatura şi arta romănă", „Epoca", „Conservatorul", „Adevărul", „Voinţa naţională". Impreună cu alţi condeieri contribute la inaugurarea şi apariţia revistei literare „Floarea Albastră".
Revenind în 1906 la Chişinău, înfiinţeazâ aici ziarul „Moldovanul" (1907 — 1908), care a avut un rol însemnat în viaţa culturală a ţinutului. Mai târziu publică proză, folclor, eseuri în „Viaţa Basarabiei", „Din trecutul nostru" ş.a. Editează volumele „Răsunete din Basarabia" (1935) şi „De la noi din Basarabia", care apar la Bucureşti. Contemporanii l-au supranumit un „Creangă al Basarabiei” datorită redării tradițiilor din satul de baștină și amintirilor legate de Chișinău.
Prozatorul şi folcloristul Gh. V. Madan moare în 1944.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
