Maria era mezina în familia cu șase copii a lui Anastas și Alexandra Drăgan. Neamul Drăganilor s-a făcut vestit prin meșterii săi iscusiți în lemn, dar și prin alte talente, toți, unul ca unul, cunoscând multe cântece, snoave și povești. Maria se angajase în brigada de legumicultori după absolvirea a opt clase. Scria versuri, îi plăcea să picteze. Într-o bună zi a luat drumul capitalei. Își puse în gând să continue studiile la o instituție de pictură, dar ajunse la Școala de Muzică „Ștefan Neaga”. Vasile Goia i-a fost coleg, Eugen Doga – profesor de solfegiu şi teoria muzicii. Alt professor, Petru Stroiu, înainte de lecţii o trimitea să mănânce bine, “dându-i câte-o rublă”.
În 1966, la Filarmonică se anunțase crearea unui ansamblu de muzică populară. Maria, de 19 ani, însoțită de Dumitru Blajinu, s-a dus să-și încerce norocul. Unul din membrii juriului, care era chiar Nicolae Sulac, a exclamat, auzind-o: „Asta-i!” Ansamblul „Mugurel”, condus de Valeriu Negruzzi, a înmugurit și-n curând a dat în floare. Cu soliști aleși pe sprânceană: Maria Drăgan, Anastasia Istrati, Vasile Marin, Valentina Cojocaru, Ion Bas.
După terminarea studiilor de la Școala de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău devine solistă a Ansamblului de estradă al Filarmonicii de Stat din Chișinău. Apoi s-a manifestat ca vocalistă de estradă în cadrul Orchestrelor de muzică populară „Mugurel” (1974-1975) și „Lăutarii” și în cadrul formației „Bucuria”. Pe parcursul a opt ani „Mugurel” s-a bucurat de un succes fantastic. Maria Drăgan interpreta cântece aduse de acasă, de la Bălăurești, precum și romanțe, melodii emblematice din repertoriul Mariei Tănase și al Ioanei Radu. Pe atunci, era un act de mare sinceritate și curaj. Știa circa 500 de cântece, unele dintre ele, în italiană și franceză.
Nicolae Botgros mărturisește că muzicanții, în scenă, în timpul concertului, uitau de instrumente, rămâneau năuciți de vocea-i minunată, cu diapazon larg, timbru plin, colorat – diamant de cea mai înaltă probă. În plus, avea o ținută scenică formidabilă. Bijuteriile-i ieftine se priveau ca fiind scumpe, integritatea talentului îi accentua inteligența nativă. Generația de tineri interpreți apărută în anii ’60 ai secolului trecut și-au asumat misiunea, dar și riscul, să cânte muzică adevărată românească. Datorită lor, în mare măsură, în Basarabia comunistă s-a menținut vie flacăra românismului. Puterea nu se mai putea împăca cu o asemenea situație. „Mugurel” a fost desființat.
Maria Drăgan s-a îmbolnăvit de tuberculoză, dar în loc să urmeze tratamentul prescris, a început să bea vodcă. Boala avansa. Nici nu se putea altfel pe fundalul unei patimi care foarte abil i-a fost provocată și menținută pe parcursul carierei sale scenice. Nu se știe cum se făcea, dar deseori după concerte, la începutul recepțiilor, în preajma Mariei Drăgan apăreau niște tineri, bine făcuți, cu ochelari negri, puși pe distracție și pe turnat în pahar. Turnau și alții, prieteni și neprieteni. S-a stins prematur din viață în satul natal la vârsta de 39 de ani.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
