Având studii politehnice, Vasile Gafencu nu a vrut să facă politică, ci s-a dedicat agriculturii. Avea un lot de 50 ha în satul Sîngerei, judeţul Bălţi. A înjghebat o gospodărie frumoasă, era un om respectat şi stimat de toată lumea. Vasile Gafencu avea patru copii. Unul din ei a fost Valeriu Gafencu, cel care mai târziu avea să fie numit de Nicolae Steinhardt „Sfântul închisorilor”. Fiindcă toți copii învățau la Bălţi, Vasile Gafencu a închiriat o casă întreagă în oraș unde a venit şi mama lor, care îi îngrijea.
Vasile Gafencu le aducea de la gospodăria din Sîngerei, produse alimentare şi ce mai aveau nevoie, el rămânând singur acasă să dirijeze o gospodărie grea.
Pe 28 iunie 1940, când Basarabia a fost ocupată de sovietici, familia Gafencu s-a refugiat în România. A rămas doar capul familie, Vasile Gafencu, ca să aibă grijă de gospodăria din Sângerei. Imediat a fost arestat și condamnat. A murit de foame într-un lagăr bolşevic din Arhanghelsk în 1942.
Sursa: wikipedia.org, fericiticeiprigoniti.net
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
