Peste 12% din cetățenii R. Moldova consideră că femeile sunt lideri politici mai buni ca bărbaţii

Studiul arată că printre persoanele care împărtăşesc ideea că femeile sunt lideri politici mai buni prevalează respondenţii din regiunea de centru, cu nivel de studii gimnazial şi secundar general, divorţaţi sau separaţi şi lucrători pe cont propriu. Şi la bărbaţi, şi la femei se constată relaţia directă dintre acceptarea liderismului politic la femei şi bunăstarea economică.

Mai exact, cu cât e mai ridicată bunăstarea economică, e mai înalt şi gradul de acceptare a liderismului politic la femei. Urmare a impactului COVID-19, studiul relevă că numărul persoanelor care sunt de acord cu această idee este în uşoară descreştere, preponderent în rândul bărbaţilor, locuitorilor din zonele rurale. Totodată, se atestă creştere uşoară printre femei şi la nivel urban. 33,7% din totalul respondenţilor sunt de acord că bărbaţii sunt mai buni lideri politici comparativ cu femeile.

O pondere mai înaltă a persoanelor care acceptă această situaţie este specifică celor cu nivel de studii inferioare. După statutul ocupaţional, şomerilor le revine un procent mai ridicat, pe când pensionarilor – un procent mai mic. 6,7% dintre respondenţi, preponderent bărbaţi şi femei din Chişinău, sunt de acord că studiile superioare sunt mai importante pentru femei comparativ cu bărbaţii. 6,5% dintre respondenţi sunt de acord că studiile superioare sunt mai importante pentru bărbaţi comparativ cu femeile.

Respondenţii au fost întrebaţi pentru cine este mai important un loc de muncă: pentru bărbaţi sau pentru femei? 21,3% din totalul populaţiei este de acord că un loc de muncă este mai important pentru bărbaţi decât pentru femei. Bărbaţii susţin acest deziderat mai activ comparativ cu femeile, diferenţa de gen constituind 8,3%.

Ponderea bărbaţilor la acest capitol descreşte odată cu înaintarea în vârstă, pe când cea a femeilor creşte (neuniform). Printre bărbaţii care împărtăşesc această idee, majoritatea sunt din Chişinău, cu studii secundare generale, dintre cei divorţaţi sau separaţi, şomeri, cu o bunăstare joasă.

Printre femeile care împărtăşesc această idee, majoritatea sunt de la sud, cu studii profesional post-secundare, dintre cele divorţate sau separate, pensionare, la fel cu bunăstare joasă.

De asemenea, studiul mai arată că 10,5% din populaţie are o viziune stereotipă „puternică” cu privire la rolul femeilor în societate.

Bărbaţii sunt mai puternic marcaţi de stereotipuri. Respondenţii au fost întrebaţi dacă pot avea încredere în majoritatea oamenilor, fiindu-le oferite două opţiuni de răspuns: pot avea încredere în majoritatea oamenilor sau e bine să fie precauţi în relaţiile cu oamenii.

Respectiv, 7,8% din totalul respondenţilor au indicat că pot avea încredere în majoritatea oamenilor, iar 92,2% din totalul respondenţilor consideră că e bine să fie precauţi în relaţiile cu oamenii. Printre persoanele care au ales opţiunea că pot avea încredere în majoritatea oamenilor se observă o prevalenţă mai mare a bărbaţilor şi a persoanelor din mediul rural.  

Studiul constată că în perioada de restricţii COVID-19 a crescut nivelul de încredere în alte persoane.

Studiul „Generaţii şi Gen” este  realizat de UNFPA Moldova, pe un eşantion de mai bine de zece mii de participanţi din 153 de localităţi.