Ancheta a urmărit să descopere nivelul migrației în rîndul minorilor neînsoțiți în Europa și discrepanțele flagrante între felurile în care sînt tratați de la o țară la alta.
Autorii anchetei au cerut date de la guvernele a 29 de țări (27 de state membre ale UE, plus Norvegia și Elveția), însă numai 17 au oferit informații — Suedia, Germania, Austria, Ungaria, Norvegia, Olanda, Italia, Belgia, Marea Britanie, Finlanda, Elveția, Danemarca, Polonia, Slovenia, Letonia, Slovacia și Croația. Dintre țările mari, Spania a refuzat să coopereze, iar Franța a precizat că va face publice ulterior aceste date oficiale.
După colectarea datelor, jurnaliștii de investigație au descoperit că cel puțin 95.070 de copii neînsoțiți au aplicat pentru azil în Europa în 2015, comparativ cu 23.572 în 2014.
Cifra este mult mai mare decît estimările anterioare și oferă cel mai clar tablou de pînă acum privind amploarea migrației printre minorii neînsoțiți în contextul crizei refugiaților de anul trecut.
Copiii sînt tratați extrem de diferit de către autoritățile fiecărui stat, unele folosind metode controversate precum raze X la încheietura mîinii pentru a stabili vîrsta.
Această cifră ridică întrebări serioase nu doar în privința capacității statelor de a face față afluxului de imigranți, ci și în privința situației copiilor și a viitorului lor nesigur.
Din cele 17 țări care au oferit date, Suedia a înregistrat cele mai multe solicitări de azil din partea copiilor neînsoțiți în 2015 — 35.369. Urmează Germania — 14.439, Austria — 9.331 și Ungaria — 8.804.
Moldpres
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
