Circa 15 milioane de lei s-au alocat în aceste scopuri sau 34,8% din suma totală a fondului. Datele au fost prezentate într-un studiu realizat de Asociaţia pentru Democraţie Participativă „ADEPT”.
„La capitolul calamităţi, avarii ponderea de cheltuieli a fost redusă de la 21% în anul 2011 la 7% în anul 2012”, a menționat autorul studiului, Vitalie Ioviţa. Pentru deplasări oficiale, expoziţii, simpozioane şi forumuri s-au cheltuit 20% din fondul de rezervă, comparativ cu 11% în 2011. Acest tip de cheltuieli, notează autorul, au un grad înalt de previzibilitate şi puteau fi planificate în bugetul instituţiilor responsabile.
„Anul trecut a fost înregistrat un grad redus de transparenţă în procesul de adoptare a hotărârilor Guvernului prin care se alocă resurse din fondul de rezervă”, declară un al autor al studiului, Eugen Hristev. Mai puțin de jumătate (47%) dintre documente au fost incluse pe agenda şedinţelor executivului, chiar dacă informaţia despre utilizarea mijloacelor fondului de rezervă este una de interes public şi cade sub incidenţa Legii privind procesul decizional.
Rezultatele studiului subliniază necesitatea perfecţionării, în plan legislativ şi normativ, a practicilor de formare şi administrare a fondului de rezervă. Experţii au spus că, în contextul calamităţilor naturale tot mai frecvente în Republica Moldova, ar trebui să existe un fond de intervenţie, care ar putea fi gestionat din bani bugetari sau extrabugetari. Experţii au subliniat că multe dintre cheltuielile acoperite din fondul de rezervă al statului pot fi acoperite din alte surse, iar intervenţia în banii publici trebuie să fie minimă şi doar în cazuri extreme, precum criza economică etc.
Studiul a fost realizat în cadrul unui proiect implementat cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova/Programul de Drept.
Timpul.md (A.G.)
