„Îmi pot permite o bucățică de carne, doar atunci când primesc salariu”

Veronica este profesoară de limba și literatura română într-un liceu din raionul Cahul și are un salariu de aproape cinci mii de lei. Bani care, din păcate, sunt prea puțini pentru necesitățile pe care le are familia ei. Femeia și-a crescut singură cele două fiice, iar acum când una este studentă, iar cealaltă șomeră, simte că nu mai face față cheltuielilor. Astfel, pentru a se putea descurca, Veronica a luat două împrumuturi de la bancă. Unul pentru a-și recondiționa puțin casa părintească în care locuiește, celălalt pentru a-și procura o mașină de spălat. Așa că acum imediat cum primește salariul îl și repartizează, iar restul zilelor trăiește din împrumut. „Din salariul de 4900 de lei, achit lunar 1700 rata la bancă, după care plătesc întreținerea. Apoi reîntorc datoriile care s-au adunat la magazinul alimentar din localitate pe parcursul lunii. Din puținul rămas mai cumpăr produse de igienă și poate o bucățică de carne, pe care mi-o pot permite doar atunci când primesc salariu. Iar restul lunii trăiesc din nou din împrumut”, recunoaște profesoara.

Femeia spune că pentru a-și putea acoperi cheltuielile lunare, i-ar trebui un salariu de două ori mai mare decât cel pe care-l primește acum. Dacă ar avea acest venit, Veronica și-ar crea condiții mai bune în casă. „Locuim în două camere, mobila din casă are mai mult de un sfert de secol, nu am baie și nici bucătărie. Dacă aș avea un salariu de zece mii de lei, i-aș investi pentru a-mi crea condiții decente de trai. Dar o asemenea sumă pentru mine e doar un vis”, spune femeia.

Primește un salariu de trei mii de lei, dar cheltuiește de două ori mai mult

Alina este juristă într-o instituție de stat din orașul Fălești și primește un salariu de trei mii de lei. O bună parte din ei, femeia îi cheltuiește pe combustibil, deoarece face naveta cu mașina personală pentru a ajunge la serviciu. Jurista locuiește într-un sat din raion și spune că salariul îi ajunge, doar pentru cheltuieli minore, cele majore fiind suportate de soț, care este plecat la muncă peste hotare. „Din salariu îmi permit să iau prânzul zilnic, să achit combustibilul, să mai cumpăr niște produse alimentare și să-mi răsfăț piciul cu jucării sau dulciuri. Cheltuielile mari sunt suportate de soț, totuși, noi avem noroc, stăm la părinții și de aceea nu achităm întreținerea. Suma pe care o cheltuiesc lunar variază, sunt perioade când mă descurc doar cu salariul meu, dar și luni în care scot din bugetul familiei câte șase mii de lei”, explică femeia.

Deși nu se plânge de venitul său modest, Alina spune că pentru a se descurca singură ar avea nevoie de un salariu de zece mii de lei. Un astfel de venit i-ar permite să-și cumpere un apartament în rate, să plece în vacanțe de câteva ori pe an și să-și ajute financiar părinții.

„Am un salariu de 16 mii de lei, pe care nu am timp să-l cheltuiesc”

Dumitru este un tânăr din orașul Chișinău, al cărui salariu depășește cu mult mediul pe economie. Băiatul muncește de la vârsta de 20 de ani în domeniul construcțiilor. Timp de patru ani, tânărul a căutat bunăstarea prin străinătate și cum nu a găsit-o, s-a întors în țară și s-a angajat tencuitor la o firmă de construcții din Capitală.

Băiatul primește un salariu de circa 16 mii de lei și spune că muncește atât de mult încât nu mai are timp să-l cheltuiască. „De regulă, salariul lunar este de 16 mii de lei, dar luna aceasta au fost mai multe comenzi și am primit 23 de mii. După o zi de muncă, nu mai am chef să ies undeva, așa că cheltuielile mele se rezumă la cinci mii de lei lunar. Aceasta e suma în care intră costul chiriei, serviciile comunale și alimentația. Restul banilor îl adun pentru o vacanță, în care planific să vizitez cele mai importante stadioane din Europa. E un vis din copilărie, pe care sper să-l realizez în curând”, spune Dumitru.

„Am un profit lunar de o mie de euro și nu-mi contabilizez cheltuielile”

Vlad, un alt tânăr din orașul Chișinău, a reușit la doar 25 de ani să-și dezvolte o mică afacere în domeniul vânzărilor de automobile. E o ocupație care îi aduce un venit lunar de circa 22 de mii de lei. Tânărul nu-și contabilizează cheltuielile, dar spune că acestea s-au majorat considerabil de când a devenit tată. „Am un profit lunar de 800 -1000 de euro, pe care de regulă îi cheltuiesc pentru întreținerea automobilului, alimentație, cumpărături, agrement și multe alte necesități pe care le are familia mea. Nu vă pot spune exact sumele pe care le cheltuiesc pentru fiecare dintre aceste sectoare pentru că nu le calculez. Dar știu că de când avem un bebeluș, cheltuielile s-au majorat considerabil. Cu toate că majoritatea lucrurilor pentru pici au fost cumpărate de rudele din străinătate. Deși am un salariu suficient de mare, acesta nu-mi ajunge pentru toate necesitățile”, concretizează tânărul.

„Oamenii cu un buget redus își planifică mai bine cheltuielile”

Sociologa Diana Cheianu-Andrei este de părere că indiferent de salariul pe care îl are o anumită persoană, secretul cheltuielilor raționale este planificarea bugetului, mai mult decât atât, specialista spune că atunci când salariul unei persoane este mai mic, suma cheltuită pentru alimentație va fi mai mare. „Salariile mici determină utilizarea monetară a bunurilor pe strictul necesar, în mod normal, la populația săracă ponderea pentru alimentație crește, aceasta devenind practic necesitatea prioritară. Dar cu cât persoanele sunt mai bogate, cu atât își pot permite mai multe lucruri. De multe ori oamenii care au un buget redus își planifică mai bine bugetul și cheltuielile, în timp ce tinerii care câștigă salarii mult mai mari, sau persoanele care obțin banii cu ușurință, nu-și planifică cheltuielile și nu analizează rațional nevoile pe care le au și ajung într-un final să realizeze că nu le ajung resurse financiare chiar dacă au un salariu dublu sau poate chiar triplu decât părinții lor”, explică Diana Cheianu-Andrei.

Potrivit Biroului Național de Statistică cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2016 au constituit în medie pe o persoană 2116,8 lei. Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de consum alimentar – 42,6 la sută. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 17,8 la sută din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,5 la sută. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate, transport, comunicaţii dotarea locuinţei, învățământ etc.