Demonstrații se survin în contextul crizei provocate de încercările acestui executiv, dar și ale liberalilor care au condus fostul guvern, de a prelua controlul asupra Curții Constituționale, transmit agențiile internaționale de presă.
La Varșovia, protestatarii mobilizați cu ajutorul rețelelor de socializare s-au adunat în fața parlamentului, unde conservatorii eurosceptici ai formațiunii Lege și Justiție (PiS) au obținut majoritatea absolută în urma alegerilor din luna octombrie. Conform unui responsabil din cadrul primăriei, în fața sediului legislativului s-au adunat circa 20.000 de manifestanți. Alte mii protestează în orașele Lublin, Gdansk și Poznan.
Protestele sunt organizate de așa-numitul Comitet de apărare a democrației (KOD), o mișcare ce susține că dorește să împiedice PiS să politizeze Curtea Constituțională. Manifestații asemănătoare, la care au participat circa 50.000 de persoane s-au desfășurat și sâmbăta trecută, conservatorii răspunzând atunci cu contramanifestații.
Dar tensiunile din jurul acestei instanțe datează de dinaintea alegerilor legislative desfășurate pe 25 octombrie, când guvernul era condus de liberalii din Platforma Civică (PO). Legislativul de atunci a adoptat în luna iulie un amendament pentru numirea a cinci noi judecători, deși mandatele celor pe care aceștia urmau să îi înlocuiască nu expiraseră, liberalii dorind astfel să-și asigure cel puțin controlul asupra Curții în perspectiva pierderii alegerilor.
Dar președintele Andrej Duda, provenit din rândurile PiS, a respins atunci numirea respectivilor judecători, iar legislativul instalat după alegeri a adoptat la rândul său un alt amendament pentru reluarea procesului de alegere a judecătorilor Curții, astfel încât liberalii să nu-și mai poată instala acolo judecătorii ce le-ar fi fost loiali.
Prin urmare, noii judecători numiți recent sunt cei agreați de conservatorii care astfel dețin toate pârghiile puterii. De asemenea, parlamentul va examina și un proiect de lege care prevede modificarea procedurii decizionale în cadrul acestei instanțe prin instituirea unei majorități calificate a judecătorilor, pentru orice hotărâre urmând să fie nevoie de o majoritate de două treimi, respectiv 10 din cei 15 judecători.
Dar, dincolo de situația Curții Constituționale, tensiunile de pe scena politică poloneză au și o miză politică în condițiile în care noul guvern conservator condus de Beata Szydlo manifestă o orientare eurosceptică și dorește să promoveze măsuri inspirate din politica premierului ungar Viktor Orban, cum ar fi sporirea controlului statului asupra economiei și creșterea impozitelor percepute companiilor străine, iar sumele colectate astfel să fie alocate programelor sociale. Pe de altă parte, noul executiv a anunțat că ia în calcul să refuze aplicarea cotelor obligatorii de refugiați impuse la nivelul Uniunii Europene, cote acceptate de fostul executiv liberal.
În acest context a reacționat și Președintele Parlamentului European (PE), germanul Martin Schulz, care a declarat luni că ‘ceea ce se petrece în Polonia are caracterul unei lovituri de stat și este dramatic’, afirmație ce a stârnit proteste vehemente din partea guvernului de la Varșovia.
Sursa: Agerpres
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
