Chiar dacă, la un moment dat, în sală s-a stins lumina, microfoanele au continuat să lucreze, fapt interpretat de vorbitori drept un semn că nimic nu poate împiedica RM să se mişte spre Europa. Decât, poate propria inerţie…
„Acest for este o mărturie clară a intensităţii dialogului dintre ţara noastră şi UE, a declarat Vlad Filat. Suntem însă conştienţi că acel credit de încredere acordat de UE trebuie să fie direct proporţional angajamentului nostru de a implementa reformele de europenizare, atât de necesare ţării. Iar atunci când se conturează o perspectivă clară, chiar şi reformele dificile sunt mai bine înţelese şi mai lesne promovate în societate”. Filat s-a referit şi la importanţa procesului de reformare a instituţiilor de drept, la acţiunile întreprinse pentru crearea unei economii funcţionale, liberalizarea pieţei serviciilor aeriene şi atragerea companiilor aeriene low-cost, atragerea investiţiilor şi dezvoltarea sectorului energetic. „E clar că reformele le facem pentru noi, nu de dragul UE. Dar perspectiva aderării la blocul comunitar este o motivaţie în plus. RM e o ţară europeană cu un popor european. Voinţa politică a autorităţilor coincide cu aspiraţiile populaţiei. Suntem decişi să ne reformăm instituţiile, devenind o democraţie funcţională şi apropiindu-ne de UE”, a conchis el.
Donald Tusk: „Vom susţine necondiţionat Moldova”
„Moldova este Europa şi rămâne în Europa”, a continuat ideea premierului moldovean Donald Tusk, şeful Cabinetului de miniştri de la Varşovia. „Nu vă face nimeni o favoare, dar văd o ţară în care oamenii, în mod dur, cer realizarea practică a visului lor de un trai bun şi liber. Adică, a unui vis european. Această determinare este arma dvs. cea mai puternică, pentru că aţi arătat Europei că trataţi cu toată seriozitatea acest vis european, a mai spus premierul polon. Donald Tusk a menţionat că nicio ţară a UE nu este scutită de probleme, de criză sau falimente: „Unii se descurcă mai bine, alţii mai rău şi nici UE, nici ONU, nici Dumnezeu nu ne poate garanta că vom trăi în fericire durabilă. Dar avantajul nostru e că, fiind în UE, avem nişte baze şi standarde solide”. În context, premierul polon a apreciat eforturile Guvernului în procesul de reformare a RM. „În ceea ce ne priveşte, noi vă vom sprijini necondiţionat atâta timp, cât veţi da dovadă de acest spirit pe care îl vedem astăzi, aici. O vom face inclusiv pe durata preşedinţiei polone a Uniunii Europene, care va începe la 1 iulie a.c.”, ne-a asigurat Tusk.
Natalia Gherman: „Vrem o abordare diferenţiată în Parteneriatul Estic”
Viceministra de Externe, Natalia Gherman, singura femeie printre vorbitorii de ieri şi care a inaugurat panelul dedicat locului RM în Parteneriatul Estic (PE), a amintit că acum doi ani, în debutul acestei iniţiative polono-suedeze, ţara noastră a fost un partener foarte reticent: „Dar, ultimul an şi jumătate ne-a demonstrat că putem beneficia din plin de toate instrumentele pe care ni le oferă PE – e vorba şi de negocierea Acordului de Asociere, şi de dialogul privind liberalizarea regimului de vize, şi de Acordul de liber schimb”. Ea a reiterat însă problema cea mai des invocată atunci când se discută despre eficienţa PE, şi anume, faptul că acesta, incluzând ţări diferite cu abordare diferită, deseori tratează ţările membre de o manieră egală. „Vom continua să insistăm pe o abordare diferenţiată, în funcţie de prestaţia fiecărei ţări. Vom face acest lucru inclusiv în contextul discuţiilor recent apărute privind necesitatea redistribuirii fondurilor alocate ţărilor din Est în favoarea statelor din nordul Africii, ca urmare a crizei din regiune”, a spus Natalia Gherman.
Majoritatea vorbitorilor – reprezentanţi ai României, Poloniei, Suediei, Ucrainei, Lituaniei, Letoniei, Ungariei – au apreciat drept „remarcabile” succesele RM în cadrul PE. Excepţie a făcut Igor Corman, şeful Comisiei parlamentare pentru politica externă şi integrare europeană de la Chişinău. În opinia lui, RM încă nu este povestea de succes a PE, precum se afirmă foarte frecvent. „Aş zice că, mai curând, avem şansa de a deveni acea istorie de succes. Pentru aceasta, însă, e nevoie de stabilitate politică – adică, de un preşedinte ales şi de un mandat de patru ani pentru guvernare”, a spus Corman.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
