Deschiderea pieţei europene pentru produsele ucrainene ”a fost un gest unilateral de bunăvoinţă din partea Uniunii, nu o obligaţie legală bilaterală”, a declarat miercuri un eurodeputat membru al partidului polonez de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS), Jacek Saryusz-Wolski, care a acuzat Kievul de rea credinţă şi că foloseşte războiul drept scuză pentru a exercita presiuni asupra UE în chestiunea exportului cerealelor ucrainene, relatează Agerpres.
”Exceptările de la plata taxelor vamale pentru cerealele ucrainene în UE sunt un privilegiu unilateral, limitat în timp şi revocabil acordat Ucrainei”, a amintit eurodeputatul polonez, în timp ce guvernul de la Kiev insistă pe lângă Comisia Europeană să respingă cererea statelor UE vecine cu Ucraina de a prelungi restricţiile asupra importului unor produse agricole ucrainene, restricţii ce expiră pe 15 septembrie.
”Ucraina acţionează cu rea credinţă în această chestiune, folosind războiul pentru a obliga UE să-şi deschidă piaţa agricolă în mod permanent şi să perpetueze acest precedent pe termen nelimitat”, a mai remarcat acelaşi eurodeputat polonez, care s-a exprimat conform poziţiei guvernului de la Varşovia.
”Deschiderea permanentă a pieţei europene pentru cerealele ucrainene ar fi contrară principiilor Politicii Agricole Comune a UE, bazată pe subvenţionarea producţiei agricole şi protejarea pieţei interne în faţa importurilor (…) din state terţe”, a mai explicat eurodeputatul.
Intrarea liberă a produselor ucrainene pe piaţa UE ”a fost un gest unilateral de bunăvoinţă din partea Uniunii, nu o obligaţie legală bilaterală pe care Ucraina să o poată reclama prin mijloace legale”, a mai subliniat europarlamentarul Jacek Saryusz-Wolski, după ce guvernul ucrainean a sugerat că s-ar putea adresa Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) dacă cerealele ucrainene nu sunt lăsate să intre liber pe piaţa statelor UE.
Astfel, pentru a ajuta Ucraina după războiul pornit de Rusia contra acestei ţări la 24 februarie 2022, UE a suspendat taxele vamale şi celelalte măsuri de apărare comercială asupra importurilor ucrainene, inclusiv cereale şi alte produse alimentare.
În acest timp, mari cantităţi de cereale ucrainene care ar fi trebuit doar să tranziteze statele est-europene prin ”coridoarele de solidaritate” (create pentru a ajuta Ucraina să-şi exporte cerealele după ce nu şi-a mai putut folosi porturile de la Marea Neagră) au rămas în aceste ţări, unde au fost comercializate sub preţurile pe care le pot oferi producătorii locali, aceasta şi ca urmare a faptului că cerealelor ucrainene nu li s-a impus de către Bruxelles respectarea standardelor europene de calitate.
Toate acestea au distorsionat pieţele ţărilor est-europene şi le-au provocat agricultorilor din aceste ţări pierderi compensate doar parţial prin despăgubirile aprobate de Comisiei Europeană.
După ce Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria au interzis temporar importurile unor produse agroalimentare ucrainene, în special cereale, Comisia Europeană a ajuns la sfârşitul lunii aprilie la un acord cu aceste patru ţări, plus România, pentru ca ele să garanteze tranzitul cerealelor ucrainene, în schimbul unor ”măsuri excepţionale de salvgardare” aplicate pentru patru produse agricole ucrainene, respectiv grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea soarelui, acord ce expiră pe 15 septembrie.
Guvernul polonez a anunţat că va prelungi oricum aceste restricţii, chiar dacă Comisia Europeană ar decide contrariul. Mai mult, ministrul polonez al agriculturii, Robert Telus, a anunţat recent că pe lista produselor agricole ucrainene interzise la import în Polonia vor fi adăugate mierea şi zmeura.
