Popescu: „Aspirațiile Republicii Moldova la UE nu trebuie să fie la cheremul Moscovei”

Aspirațiile Republicii Moldova la UE nu trebuie să fie la cheremul Moscovei, care continuă să sprijine regiunea separatistă, a declarat în cadrul unui interviu pentru Politico, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, potrivit Radio Moldova.

„Totul ar fi mai ușor dacă o țară ca a noastră nu ar avea un conflict separatist – ne afectează securitatea, economia, capacitatea de control la frontieră – are efecte negative masive”, a declarat oficialul de la Chișinău.

Susținută de Kremlin, mai scrie Politico, regiunea transnistreană este situată de-a lungul graniței Moldovei cu Ucraina, a funcționat ca un stat nerecunoscut de la căderea URSS, păstrând drapelul secerei și ciocanului din epoca sovietică și folosind limba rusă ca limbă oficială.

Nicu Popescu a mai insistat că „nu este deloc” adevărat că diferendul va afecta ambițiile de aderare a Republicii Moldova.

„Teritoriul controlat de guvernul nostru de la Chișinău poate adera la UE, indiferent de ceea ce se întâmplă în estul țării, și asta include situația din jurul regiunii transnistrene. Nimeni nu vrea țări divizate în UE, dar menținerea țărilor la cheremul manipulării geopolitice și a conflictelor separatiste ar fi și mai rău pentru continent, pentru UE și pentru noi” a conchis el.

Diplomații Republicii Moldova de la Bruxelles vor prezenta marți, 19 septembrie, Comisiei un document de poziție, susținând că guvernul lor „a lucrat din greu pentru a ancora ferm țara în familia națiunilor europene”. Potrivit unui proiect văzut de POLITICO, în săptămânile următoare „Republica Moldova va lansa și un proces de auto-screening pentru a identifica nevoile legislative pentru discuțiile de aderare așteptate”, deschizându-și calea de aderare la bloc fără întârziere.

De asemenea, șefa statului Maia Sandu a condamnat în repetate rânduri invazia Rusiei asupra Ucrainei vecine și a spus că țara sa de doar 2,6 milioane de locuitori trebuie să rupă legăturile strânse din punct de vedere istoric cu Moscova. În luna iunie 2022, liderii UE au acordat Republicii Moldova statutul de candidat, împreună cu Ucraina.

Precum notează Politico, Bruxelles-ul a pus la dispoziție sute de milioane de euro pentru a ajuta țara noastră să-și pună capăt dependenței de energia rusă și a desfășurat o misiune civilă în țară în urma avertismentelor din partea serviciilor de informații ale Ucrainei că politicienii pro-ruși plănuiau să dea o lovitură de stat și să răstoarne guvernul.

Între timp, sondajele au arătat în mod constant că majoritatea cetățenilor moldoveni susțin aderarea la bloc, iar aproape jumătate din populație are deja un pașaport UE, în mare parte datorită legăturilor de familie cu România, țara vecină.

Într-o vizită în țară în luna mai, principalul diplomat al UE, Josep Borrell, a fost întrebat dacă conflictul transnistrean va întârzia procesul de aderare a Republicii Moldova.

„Există precedente ale statelor membre care au devenit state membre, având o problemă teritorială în interior – acesta este cazul Ciprului”, a spus el.

Cu toate acestea, la începutul acestui an, eurodeputatul Siegfried Mureșan, a declarat că „Moldova nu poate deveni membră a UE cu trupe rusești pe teritoriul său împotriva voinței Republicii Moldova însăși”. Potrivit acestuia, „va trebui să rezolvăm acest lucru înainte de aderare”.

Bruxelles-ul va oferi o actualizare cu privire la planurile sale de extindere în octombrie. Trei dintre candidații la aderare – Moldova, Ucraina și Georgia – se confruntă cu ocuparea unei părți din teritoriul lor de către trupele ruse.

În condițiile în care războiul din Ucraina se declanșează chiar peste graniță, nu este clar dacă țările UE sunt pregătite să-și asume un risc pentru visul european al Republicii Moldovei, conchide sursa citată.