Bucuria pe care o observam atunci era una autentică, duhovnicească. Vedeam creștini bucuroși că vor participa la Canonul Sfântului Andrei Cretanul, emoționați pentru spovedania care se apropia, plini de smerenie în fața potirului, pregătiți să ajuneze în prima săptămână până după canon.
Mă uimea acea bucurie. Și m-a uimit de două ori mai mult când am început să o înțeleg și să o simt. Frumusețea Canonului, strana cântând „Suflete al meu”, apoi slujba Pavecerniței Mari: răsunătoarele „Cu noi este Dumnezeu” și „Doamne al puterilor”, rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, liturghia darurilor mai înainte sfințite.
Să nu uităm nici deniile ultimei săptămâni din Postul Mare, denia celor douăsprezece evanghelii, minunatele: „Cămara Ta”, „Acum se încinge condeiul” și toate celelalte.
Pregătiți-vă sufletește, rugați-vă mai mult, nu uitați milostenia și încercați să simțiți bucuria despre care vorbeam. Să nu privim cu întristare depărtarea de anumite alimente, dar mai ales să ne amintim că postul e cu mult mai mult decât mâncare sau nemâncare.
Rugăciunea trebuie înmulțită în această perioadă, fiindcă noi, din păcate, nu suntem la porunca Apostolului care ne spunea: „rugați-vă neîncetat”. Poate în timpul zilei vom reuși să ne concentrăm mai mult pe rugăciunea inimii: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul”. Să o rostim ori de câte ori avem timp sau liniște. Dar acasă să nu uităm de Psaltire, de Acatiste, de lecturarea Bibliei.
Să ne pregătim cât putem de bine pentru Învierea Domnului pentru că aceste minunate sărbători sunt duhovnicești, nu familiale sau comerciale. Nu să cheltuim banii pe cadouri ar trebui, ci pe milostenie. Și mai ales să nu uităm să iertăm, să ne împăcăm cu cei care ne-au supărat, să le cerem iertare celor cărora le-am greșit, să ne iubim unii pe alții, să ne rugăm unii pentru alții.
În încheiere voi reda câteva cuvinte despre post ale marelui profet Isaia, să reflectăm la ele: „Nu ştiţi voi postul care Îmi place? – zice Domnul. Rupeţi lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile jugului, daţi drumul celor asupriţi şi sfărâmaţi jugul lor. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine. Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămăduirea ta se va grăbi. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în urma ta slava lui Dumnezeu.” (Isaia 58; 6-8)
