Cică Ala Sârbu, directoarea de la Întreprinderea „Tutun CTC”, are un salariu de 130 mii de lei. Şi atunci la un calcul sumar mi-am dat seama că asta face cât salariul a patruzeci de profesori universitari ca mine. Iar cazul meu este relativ bun, că în alte circumstanţe şi raportat la alţi profesori ar putea fi şi de cincizeci. Băiatul meu de nouă ani, care-și făcea lecţiile alături şi a auzit comentariul meu făcut în râs, dar mai mult în plâns, s-a gândit, cred, în sinea lui că tatăl său nu se ocupă cu ce trebuie. Şi că poate n-ar mai trebui să mai înveţe la şcoală, din moment ce trăieşte într-o ţară unde o tutunăreasă face cât patruzeci de profesori universitari.
Ştiam încă de pe când făceam facultatea la Iaşi că unii o duceau bine făcând contrabandă cu ţigări, iar alţii au dus-o bine făcând asta şi după. Dar nu m-am gândit că voi ajunge în situaţia jenantă de a trăi într-o ţară care are asemenea scară de valori. Poate ar trebui să transformăm toată ţara într-un lan mare de tutun, în care să fim cu toţii nişte sclavi care muncesc pe aceste plantaţii, alţii să facă ştiinţă în tutungerie, ca să ştim cum să producem ţigări mai bune, să predăm în şcoli şi universităţi istoria producţiei de tutun, să dezvoltăm un comerţ mondial cu tutun şi să denumim ţara noastră Republica Marlboro?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
