‘Urmărim să clarificăm acordul din 20 februarie cu Eurogrupul și modul în care acest acord va fi însoțit de furnizarea de lichidități pentru economia Greciei’, a afirmat un purtător de cuvânt al Guvernului elen, Gabriel Sakellaridis, la postul de televiziune Skai TV.
Premierul Alexis Tsipras vrea să se întâlnească cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, Francois Hollande, președintele Franței, Mario Draghi, șeful Băncii Centrale Europene, și Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene (CE), în cadrul summitul UE, care se va desfășura la Bruxelles.
Capacitatea de finanțare a Greciei este limitată, pentru că nu poate împrumuta de pe piețele de termen lung și mediu, iar achitarea unei tranșe de împrumut în valoare de peste șapte miliarde de euro din partea creditorilor săi depinde de punerea în aplicare de reforme de către guvernul stângii radicale.
De asemenea, Sakellaridis a dat asigurări că Tsipras nu va căuta finanțare din Rusia când se va întâlni cu președintele Vladimir Putin în aprilie, pentru a discuta probleme bilaterale, inclusiv investiții.
Marți, șeful Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a sugerat că există posibilitatea impunerii unor restricții asupra mișcărilor de capital pentru a preveni ieșirea Greciei din zona euro.
Într-o declarație acordată postului olandez de radio BNR Nieuwsradio, oficialul a explicat că experiența Ciprului din 2013 a arătat că închiderea temporară a băncilor și impunerea unor restricții asupra mișcărilor de capital ar putea stabiliza sistemul financiar elen și ar permite țării să rămână în zona euro.
‘S-a analizat ce s-ar putea întâmpla dacă o țară se confruntă cu probleme majore — care nu înseamnă neapărat o ieșire din zona euro. Pentru Cipru a trebuit să adoptăm măsuri radicale, băncile au fost închise o perioadă și fluxurile de capital din interiorul și din exteriorul țării au fost posibile doar în anumite condiții, dar ne putem gândi la toate tipurile de scenarii’, a explicat șeful miniștrilor de Finanțe din zona euro.
‘Ar fi fost în beneficiul tuturor ca domnul Dijsselbloem să-și respecte rolul său instituțional din zona euro. Nu înțelegem motivele care l-au determinat să facă astfel de declarații care nu sunt compatibile cu rolul cu care a fost investit. Toate celelalte sunt scenarii fanteziste. Nu mai este nevoie să spunem că Grecia nu va fi șantajată’, a afirmat Gabriel Sakellaridis.
‘Este important ca Atena să revină pe drumul cel bun. Anul trecut Grecia s-a descurcat remarcabil de bine’, a declarat Dijsselbloem.
Luna trecută, Eurogrupul a decis să prelungească cu patru luni planul de ajutor financiar pentru Grecia, în anumite condiții. Comisia Europeană a confirmat că autoritățile de la Atena au transmis lista propunerilor de reformă necesare pentru a obține această extindere. Lista include măsuri de combatere a corupției și a evaziunii fiscale, a contrabandei cu combustibil și țigări. De asemenea, autoritățile de la Atena vor să implementeze măsuri de reformare a pieței muncii și să acorde subvenții pentru plata utilităților și pentru achiziționarea alimentelor.
În prezent, datoria Greciei se situează la 315 miliarde de euro sau 176% din PIB, un nivel considerat nesustenabil de mulți analiști și care nu poate fi rambursat în totalitate.
sursa: agerpres.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
