Nu vorbesc de presa scrisă, care menţine o poziţie de gândire adecvată, vorbesc de presa online. Presa online din Moldova, excluzând bloggerii (o mică parte din ei), s-a transformat de mult într-o lectură de bulevard, cu materiale piperate şi subiecte fierbinţi, dar fără esenţă. Presa online din Moldova are nevoie de show, şi atâta timp cât show-ul continuă presa are cu ce hrăni publicul flămând de bârfe. Şi în timp ce în Chişinău se defrişează spaţii verzi, iar în Transnistria adolescenţii români sunt învinuiţi de terorism, presa din capitală este ocupată de altceva: de planurile politicienilor pentru 2014, de show-ul de clovni comunişti pe scările Parlamentului, de nunta sau divorţul încă unui moldovean de elită, de topuri de influenţă, frumuseţe, inteligenţă şi alte subiecte neînsemnate.
Cazuri, precum cel al adolescentului Alexandru Bejan, cercetat penal şi maltratat psihic la Tiraspol, nu trezesc nici cel mai mic interes pentru presa noastră online. Puţine sunt portalurile şi bloggerii care au mai scris câte ceva în legătură cu acest subiect – un subiect vital pentru demnitatea naţională şi respectul personal, aş zice eu. Un tânăr de 18 ani este comparat cu Osama bin Laden şi învinuit de organizarea unor operaţiuni teroriste complexe. Personal, nu-mi pot imagina cum a ajuns un copil de 18 ani la raţiunea unui monstru terorist. Cineva de la Tiraspol însă are imaginaţie bogată şi se pare că o foloseşte abil întru stârpirea românismului din stânga Nistrului.
E un subiect slab, zice presa de la Chişinău şi începe să trâmbiţeze mai departe despre integrarea europeană şi libertinajul cinic parlamentar. Cum poţi să ai încredere într-o astfel de presă care aleargă după kitsch, precum musca după c….? Legea bugetului a fost dată uitării în schimbul busculadei comuniste de pe scările Parlamentului. Acţiunea PCRM este deja de domeniul showbizului, al circului şi al cabaretului, nu al politicului. Cum poţi să acorzi atâta importanţă unor personaje impertinente care îşi îngroapă propria imagine cu acţiuni de interlop? Eu cred că niciun om sănătos la cap nu se mai regăseşte în forţa „tânără şi vitală” a PCRM-ului. La ce bun să mai răscoleşti acest subiect muribund?
Însă noi răscolim, pentru că mai avem nevoie de show, de rating, de senzaţie. Iar pe fundalul întâlnirilor bilaterale ale liderilor de la Chişinău şi Tiraspol, pe fundalul declaraţiilor de presă făcute de politicieni zi de zi, printre aceste bliţuri de aparate foto zac totuşi românii-moldoveni din Transnistria, zac arborii smulşi în numele unor ambiţii mercantile, zac tinerii lipsiţi de educaţie şi bătrânii lipsiţi de îngrijire.
Aşa că, stimaţi colegi de presă, poate e timpul de o reevaluare a valorilor?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
