CSI / Rusia

PRESA STRĂINĂ: Din Transnistria până în Siria, Moscova a acţionat după aceeaşi schemă

Tancurile T-90 pe care Rusia le-a plimbat prin Cecenia şi Ucraina, acum sunt la periferia oraşului Alep. Anul trecut, Rusia a preluat controlul asupra Aeroportului Internaţional din Damasc şi de atunci a transportat în Siria tone de muniţie, arme şi soldaţi.

Dar în Siria, Rusia acţionează după vechea schemă a lărgirii prezenţei militare, pe care o practică de la căderea Uniunii Sovietice.

În martie 1992, Armata a 14-a a intrat în Moldova pentru a-i sprijini pe separatiştii transnistreni. Armata rusă a efectuat instruirea forţelor locale şi le-a furnizat arme, scrie Stars and Stripes.

Separatiştii au început apoi epurarea etnică, motiv pentru care circa un sfert de milion de moldoveni au fost strămutaţi în interiorul republicii. Moscova a organizat apoi o încetare a focului, iar respectarea armistiţiului a fost pusă în sarcina pacificatorilor din Rusia. Armata a 14-a a rămas în Transnistria.

Atunci când, în 1991 – 1993, Azerbaidjanul s-a confruntat cu agresiunea ţării vecine – Armenia -, Rusia şi-a pus la dispoziţie toate forţele pentru a ajută Armenia „pro-rusă”. Cu ajutorul Moscovei, Erevanul a ocupat Nagorno-Karabah. În acelaşi timp, militarii ruşi care au participat la război au fost simpli „voluntari”, aşa cum a asigurat şi atunci Kremlinul.

În 1993, Armata a 7-a rusă deja era desfăşurată în apărarea graniţelor Armeniei. Moscova la acel moment a reuşit să devină co-preşedinte al Grupului de la Minsk al OSCE, care a mediat fără niciun rezultat negocierile dintre Armenia şi Azerbaidjan. Cu toate acestea, pentru Rusia, conflictul a fost o scuză perfectă pentru a menţine prezenţa a 3 mii de soldaţi la baza militară 102 din Armenia.

Cu un an mai devreme, forţele armate ruse i-au sprijinit pe separatiştii abhazi în lupta lor cu guvernul georgian. Iată cum descrie Human Rights Watch în raportul sau participare rusă:

„Implicarea Rusiei, în principal de partea Abhaziei, a agravat conflictul, mai ales în primele etape ale războiului <…> Armele ruseşti au ajuns în mâinile abhazilor, pe teritoriul controlat de guvernul georgian aviaţia rusă atacă ţinte civile, navele de război ruseşti, sub coordonarea separatiştilor abhazi au executat foc de artilerie spre oraşul Suhumi, controlat de Georgia, şi un număr mic de luptători instruiţi şi plătiţi de Rusia au aparat teritoriul Abhaziei în Tkvarceli”.

Cu toate acestea, războinicii în cauza au negat legătură cu trupele guvernamentale ruseşti şi au declarat că fac parte din „forţele independente patriotice”. Este una dintre primele apariţii ale atât de cunoscuţilor astăzi „omuleţi verzi”, pe care i-am văzut în acţiune la ocuparea Crimeei.

Rezultatul: semnarea unui acord de încetare a focului – din nou, sub supravegherea pacificatorilor ruşi.

Acest lucru a condus la „consecinţe dezastruoase”: în 2008, aparent pentru a „restabili pacea”, trupele ruse au intrat iar în Abhazia şi Osetia. Armata rusă este şi astăzi în aceste „teritorii separatiste”, pe care comunitatea internaţională le consideră parte din Georgia. Moscova le-a recunoscut însă că state independente.

În 2014, soldaţii ruşi, în uniforme militare nemarcate, şi-au părăsit bazele din Crimeea „pentru a-i expulza” pe ucraineni din propria ţară. „Voluntarii” ruşi au luptat de partea separatiştilor şi în estul Ucrainei. Tot ei foloseau tancuri ruseşti, rachete anti-aeriene ruseşti şi vehicule blindate ruseşti.

Acum, după ce Rusia a „anexat” peninsula, tot ea cere o soluţionare diplomatică a crizei pe care a generat-o.

Schemă acţiunilor Moscovei este prin urmare clară: Rusia oferă sprijin militar uneia dintre părţile beligerante a „războiului civil”, după care dezvoltă activitatea diplomatică, permiţând conflictului „să fiarbă la foc încet”. Lipsa unei soluţii, imposibilitatea de a rezolva criză, justifică prezenţa trupelor ruseşti în zona conflictului.

În toate aceste exemple, intervenţia militară a Rusiei şi/sau eforturile de obţinere a păcii au dus la extinderea prezenţei militare şi influenţei ruse.

SUA şi aliaţii săi ar face bine să înveţe lecţiile istoriei, pentru a preveni repetarea acestor evenimente, încheia publicaţia. 

sursa: paginaderusia.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *